Revizia la maşină ai făcut-o. Dar a sănătăţii tale ?

(10 decembrie 2007)
Se ştie că normele de participare la traficul rutier pe drumurile publice impun verificări tehnice periodice, fără al căror aviz conducătorul auto poate să fie aspru sancţionat sau, în anumite condiţii, el poate intra chiar în incidenţa penalului. Dacă această impunere a verificării stării autoturismului este justificată de pericolul pe care l-ar reprezenta pentru comunitate circulaţia unor autoturisme „cu vicii de sănătate”, atunci de ce nu s-ar da o lege care să ne oblige la un control medical periodic, dat fiind că sănătatea fiecăruia nu mai este demult o chestiune care să privească numai pe fiecare dintre noi în mod individual.


Astfel, dacă luăm numai „Programul integrat al MSP de combatere a bolilor ficatului”, derulat de către CNAS în 2006, au beneficiat de tratament 3507 pacienţi cu hepatită cronică virală B, C şi D şi ciroză hepatică HBV, C şi D, cheltuielile decontate din FNUASS pentru tratamentul acestor bolnavi fiind de 139.195.455,73 RON, adică valoarea controlului general a peste un milion de persoane (dacă e să luăm în discuţie numai costurile tratamentelor !). În luna mai 2007, la nivel naţional, (numai la nivelul lunii mai), se aflau în tratament 3126 pacienţi cu hepatită cronică virală B, C şi D şi ciroză hepatică HBV, C şi D, costul terapiei acestora (numai pe luna mai) fiind de 16.150.760,92 RON.
Sunt o multitudine de programe şi campanii, precum “Uniţi împotriva cancerului !”, „Carta Europeană pentru prevenirea bolilor cardio-vasculare”, Campania de vaccinuri antigripale necesare imunizării populaţiei în sezonul 2007-2008, Programul pentru descurajarea fumatului, campania anti SIDA prin inaugurarea CENTRULUI ROMÂN HIV SIDA ş.a. care au toate acelaşi concept: ”Merg la medic înainte să mă doară ceva”. Pentru că este “mai simplu, mai ieftin şi nu doare” să previi.

La fel ca şi în cazul conducătorilor de autoturisme neverificate tehnic, persoanele care refuză controlul medical periodic şi cu atât mai mult pacienţii care întrerup terapia, mai ales în cazul bolilor transmisibile, sunt „pericol public” şi ar trebui să se supună unei legislaţii mai severe.

Călin Mărcuşanu