Grăsimile bune

Ştiaţi că... ?

o Motivul pentru care ne plac atât de mult grăsimile (lipidele) este faptul că ele menţin aromele în mâncare şi fac mâncarea mai gustoasă.
o Grăsimile sunt esenţiale în dietă, deoarece câteva vitamine sunt solubile doar în grăsime, cum ar fi A, D, E şi K, aportul acestor vitamine fiind legat de cel al grăsimilor.
o Un gram de grăsime conţine 9 calorii, de peste 2 ori mai mult decât carbohidraţii şi proteinele, care au doar 4 calorii pe gram. În SUA, ghidul public pentru alimentaţie sănătoasă recomandă ca doar 30% din caloriile "înghiţite" să vină din grăsime.
o O dietă care include foarte multe grăsimi este nocivă pentru sănătate şi măreşte riscul de cancer sau boli de inimă. Însă o dietă care include foarte puţine grăsimi este şi mai nocivă atunci când aceste grăsimi sunt rele pentru organism.
o Cât de important este să ştim să alegem mâncărurile sănătoase, atât de important este şi să avem în vedere modul în care au fost ele preparate. Mâncărurile prăjite conţin o cantitate foarte mare de grăsimi şi alte substanţe nocive, ca acroleina.
o Studiile arată că persoanele care locuiesc în ţări cu tradiţie în consumul de alimente cu conţinut scăzut de grăsimi au o rată mai mică de apariţie a obezităţii, a cancerului şi a altor maladii.
o S-a dovedit statistic o legătură directă între consumul de peşte şi longevitate, ţările în care alimentaţia zilnică este bazată pe cantităţi însemnate de peşte având populaţii longevive.
În condiţiile diversificării alimentaţiei, consumul de peşte a scăzut şi ar trebui compensat cu suplimente din ulei de peşte de bună calitate, cu conţinut mare de acizi graşi Omega-3, din materie primă necontaminată.
o Nu trebuie totuşi eliminată total grăsimea din alimentaţie! Ea este o componentă vitală pentru buna desfăşurare a activităţii celulelor şi ajută la absorbţia anumitor vitamine şi a altor nutrienţi. În general se consumă prea multe grăsimi „rele” şi prea puţine grăsimi „bune”.
o Sunt mai multe tipuri de grăsimi: grăsimi saturate naturale şi grăsimi hidrogenate, grăsimi nesaturate, mononesaturate şi polinesaturate, foarte importanţi fiind acizii graşi esenţiali care intră în componenţa grăsimilor polinesaturate.

1. Grăsimile saturate:
Cele mai multe grăsimi saturate sunt în stare solidă la temperatura camerei: lapte, unt, margarină, prăjeli, uleiuri rafinate, îngheţată, brânză, slănină şi alte grăsimi animale, ulei de palmier sau cocos. Acest tip de grăsimi (împreună cu alţi factori) măreşte concentraţia colesterolului în sânge, care se depune pe vasele sangvine şi determină mărirea riscului de apariţie a bolilor cardiovasculare.
Saturatele sunt "grăsimi rele" şi trebuie evitate pe cât posibil.
Grăsimile hidrogenate sunt grăsimi saturate obţinute din grăsimi vegetale nesaturate printr-un proces chimic de hidrogenare, ele sunt stabile şi rămân solide la temperatura camerei, ceea ce le face uşor de prelucrat: margarină, produse de patiserie, biscuiţi, gogoşi, chipsuri sau mâncăruri prăjite de tip fast-food, dar ele cresc nivelul colesterolului în sânge.

2. Grăsimile nesaturate:
· Grăsimile mononesaturate: au o legătură nesaturată în lanţul de atomi de carbon şi sunt lichide la temperatura camerei. Exemple: grăsimile din uleiul de măsline, alune, avocado, măsline şi anumite nuci sau seminţe. Nesaturatele sunt bune, însă atenţie, prin prelucrarea la cald pot suferi transformări nocive.
· Grăsimile polinesaturate: conţin multiple legături nesaturate şi rămân lichide şi la temperaturi mai scăzute. Grăsimile polinesaturate provin în special din peşte, porumb, floarea soarelui, soia, nuci, seminţe etc.
Grăsimile saturate şi mononesaturate nu sunt nutriente esenţiale. Organismul nu are nevoie de ele, dar le poate folosi drept combustibil, pentru a produce energie.

Acizii graşi esenţiali - aceştia nu pot fi produşi de organismul nostru, prin urmare trebuie să-i obţinem din alimentaţie, din grăsimi polinesaturate.

Acizii graşi esenţiali sunt:
• Acidul linoleic
• Alfa-linoleic,
• Omega-6
• Omega-3

Foarte mulţi oameni mănâncă alimente cu prea multe grăsimi cu Omega-6 şi prea puţine grăsimi cu Omega-3, important fiind raportul. Raportul corect este de 1:1!
Omega-6 se află în grăsimile polinesaturate, ca uleiul de floarea soarelui sau porumb.Omega-3 se află în anumite specii de peşte - somon, sardine, hering, macrou, alune, soia, tofu şi în uleiul de peşte.
Grăsimile cu conţinut bogat de Omega-3 sunt grăsimi bune, care aduc multe beneficii pentru buna funcţionare a organismului.

Câte grăsimi putem mânca pe zi şi cum să fie acestea?
Ideal ar fi ca porţia zilnică de grăsimi să fie de 20% din totalul hranei zilnice, iar dintre acestea să regăsim următoarea împărţire: 3,5% Omega-3; 3,5% Omega-6; 7% grăsime mononesaturată; 6% grăsime saturată.

Studii elaborate arată că acizii graşi Omega-3 pot scădea cantitatea de grăsimi din sânge (colesterolul rău şi trigliceridele), scad greutatea plachetară şi previn trombozele, reduc procesele inflamatorii cronice, menţin fluiditatea şi stabilizează membranele celulare (inclusiv ale celulei miocardice postinfarct, scăzând astfel riscul de aritmie), încetinesc rata de creştere a plăcii de aterom.Prin aceste efecte, acizii graşi Omega-3, consumaţi constant, previn sau reduc mortalitatea prin afecţiuni cardiovasculare. În plus, stimulează mielinizarea şi stabilizează membranele celulelor cerebrale, cu efect pozitiv în schizofrenie şi afecţiunea bipolară, reduc riscul de obezitate şi îmbunătăţesc capacitatea organismului de a răspunde la insulină.Necesarul zilnic de acizi graşi Omega-3 este de cca 500 mg, dar este şi în funcţie de particularităţile fiecăruia.

Rolul suplimentelor naturale de calitate în menţinerea, recuperarea sănătăţii şi întărirea sistemului imunitar este din ce în ce mai important în condiţiile vieţii moderne.
Uleiul de peşte este un răspuns tradiţional la multe probleme de sănătate.

Saga Sanatate
330.31.17