Pe urmele agentului…gripal

(25 ianuarie 2008)
“Medicul acţionează de multe ori ca un detectiv” spunea cândva directorul unui spital. “Anamneza pacientului efectuată de medic, deosebit de importantă în găsirea cauzelor bolii, seamănă cu activitatea investigatorului unei crime, indispensabilă stabilirii circumstanţelor agresiunii” şi-a continuat acelaşi medic argumentaţia. Putem continua şi noi lista de similitudini: antecedentele medicale ale persoanelor cu care bolnavul a venit în contact sunt echivalente cu antecedentele penale ale suspecţilor. Tot aşa, agenţii patogeni pot fi echivalaţi cu lista martorilor dintr-un caz judiciar iar analizele medicale necesare detectării naturii bolii se efectuează cu aparatură similară cu aceea dintr-un laborator criminalistic pentru determinarea amprentelor şi a altor probe incriminatorii.

Aceeaşi impresie o produce acum situaţia creată de epidemia de gripă, care poate fi comparabilă cu tulburarea liniştii publice cauzată de crime multiple. Acum, inamicul public, “criminalul în serie” este virusul gripal, pe care Institutul de “Criminalistică” Cantacuzino l-a identificat în această dimineaţă ca având tulpina H1N1 (alias Agentul 09).
Ministerul Sănătăţii a alertat toate secţiile de “poliţie” pentru monitorizarea crimelor având aceeaşi manieră şi autor. Au fost raportate 38 de cazuri : 16 în Bucureşti, 8 Constanţa, 2 Galaţi, 2 Buzău, 8 Iaşi, 1 Braşov, 1 Sibiu. Întrucât în Europa nu mai puțin de 14 state au raportat cazuri similare, Bulgaria şi Austria raportând o intensitate crescută, se pare că este vorba de o reţea “criminală” cu ramificaţie internaţională. O ştire de ultimă oră ne informează că puternicul virus a fost “arestat” pe aeroportul Henry Coandă şi izolat în eprubetele Institutului de Boli Infecţioase Matei Balş. Se pare că acest virus era o verigă importantă din lanţul ... slăbiciunilor, 50% din victimele sale (19 bolnavi) fiind în acest moment spitalizate.


Măsura întreprinsă de Comisia de experţi în “criminalistică”, formată din medici, de imunizare prin vaccinare a populaţiei, a avut efect pe 95% din cazuri. S-a recomandat ca în spitale şi unităţi de învăţământ să se facă triaj epidemiologic zilnic iar personalul medical şi copiii bolnavi să fie „sacrificaţi” (trimişi acasă).

Călin Mărcuşanu