vineri, 27 iunie 2008

Lupta impotriva cancerului

Cand sanatatea este la mijloc, trebuie sa stim ce poate si ce nu poate sa faca un supliment nutritiv pentru noi. Cand avem in fata situatii ce privesc viata si moartea, este mai bine sa utilizezi suplimente cu rezultate documentate si de la companii care isi pot sustine afirmatiile facute la adresa produselor pe care le au, cu materiale obtinute din cercetari clinice, acceptate si publicate.
Un astfel de produs, 100% natural, ce contine MGN-3 Arabinoxilan este probabil cel mai puternic imunostimulator si imunomodulator de pe piata, utilizat ca adjuvant in terapia anticanceroasa, chiar si in paralel cu chimioterapia, marindu-i eficienta si reducandu-i efectele negative.
Dr.Ghoneum M. din Departamentul de Imunologie al Universitatii DREW din Los Angeles a avut ideea de a reduce greutatea moleculara a Arabinoxilanului, extras din tarata de orez prin hidroliza partiala enzimatica, operatie ce a dus la fractiuni moleculare partial solubile care pot fi absorbite din intestin intr-o cantitate semnificativa ca imuno-modulator limfocitar. Hidroliza este efectuatã cu un extract din ciuperca schiitake (Lentium M), utilizatã în Japonia în tratamentul cancerului. Produsul de hidrolizã contine în afarã de arabinoxilanul modificat ca biodisponibilitate, fractiuni de hemicelulozã B, diverse polizaharide si proteoglicoli, toate de origine vegetalã, nemodificate genetic iar manipularea lor se face în absenta solventilor sau catalizatorilor chimici, fapt ce conduce la un produs real natural.Testele preclinice au dovedit lipsa mutatiilor genetice, toxicitate acutã sau cronicã practic inexistentã si o puternicã activitate imuno-stimulantã (in vitro si in vivo). S-a dovedit ca produsele ce contin MGN-3 Arabinoxilan sunt capabile sa mareasca activitatea celulelor NK(natural killer-ce distrug celulule canceroase) cu aproape 300% in doua saptamani, in timp ce activitatea limfocitelor B si T creste cu 200%,respectiv, cu 150%. Toate acestea duc la o intarire puternica a sistemului imunitar.

INDICATII TERAPEUTICE:
-Adjuvant in terapia cancerului, indiferent de stadiu(efect antitumoral)
-Recomandat in curele de radio/chimioterapie(le imbunatateste efectele)
-Hepatite B si C, ciroza
-Reumatism cronic
-Infectii cronice(bacteriene,virale,fungice)
-Diabet noninsulino-dependent
-Tabagism, etilism, persoane cu deficite imunitare.


Achiziţionând un pachet de tratament standard de 4 cutii Bio Bran 1000, veţi plăti doar 3 cutii.
Şansa unui nou început!
Oferta valabilă până la 30 Iunie 2008, in limita stocului disponibil.
Puteţi achizitiona Bio Bran 1000 din farmacii sau direct de la Depozitul nostru.
CONTACTAŢI-NE!


Chemomed, tel: 021.332.7102,0723.646.710

Efectele benefice ale ceaiului de Rooibos aspupra organismului



Rooibos, cunoscut şi sub denumirea de “Ceai roşu Sud African” face parte din familia leguminoase si are denumirea ştiinţifică de Aspalathus lineais .Este originară din Africa de Sud, crescând doar în regiunile restrânse din munţii Cederberg, în partea de vest a acestora .
In Africa de Sud este o obijnuintă să se consume ceai roşu cu lapte, datorită efectelor benefice asupra sănătăţii întregului organism. Adesea, gustul ceaiului de Rooibos este descris ca fiind dulce (fără adaosuri de zahăr) şi uşor picant, are o aromă plăcută ce îndeamnă la consumul zilnic al acestuia.

Ceaiul de Rooibos poate fi utilizat de o gamă largă de persoane.Favorizează memoria şi creşte puterea de concentrare, reduce stările de iritabilitate şi tensiune nervoasă. Este un produs bogat în substanţe antioxidante cum ar fi flavonele, cuercetine, luteoline, isocuercetine şi rutin. Datorită acestor substanţe ajută la încetinirea proceselor de îmbătrânire celulară, stimulând organismul în lupta cu radicalii liberi. Întăreşte sistemul imunitar, ajută la diminuarea efectelor factorilor alergeni şi contribuie la buna funcţionare a organismului, menţinând tinereţea sa.
Contribuie benefic la diminuarea durerilor de cap şi elimină insomnia. Datorită efectelor de scădere a colesterolului protejează inima şi vasele de sânge, îmbunătăţind circulaţia sangvină.
Ajută la o bună digestie şi la eliminarea stărilor de greaţă, vomă şi poate reduce arsurile de stomac. Calmează crampele şi colicile abdominale chiar şi în cazul nou-născuţilor.
Menţine sănătatea pielii, reduce iritaţiile şi petele de culoare roşie şi alină mâncărimile cutanate. Pentru o calmare rapidă a erupţiilor cutanate se pot face aplicaţii locale cu infuzie de ceai de Rooibos.

S-a constatat că planta de Rooibos conţine îndulcitori naturali ce ajută la scăderea nivelului glicemiei şi este ideal pentru scăderea în greutate.
Prin conţinutul ridicat în elemente esenţiale metabolismului intern (fier, potasiu, calciu, fluor, cupru, magneziu, mangan) şi alfa hidroxi acizi, ajută la remineralizarea organismului şi la menţinerea sănătăţii oaselor, dentiţiei, pielii, părului şi a organelor interne.
Reechilibrează, revigorează şi tonifica organismul chiar şi după un efort fizic intens.
Produsul sub formă de capsule poate fi administrat 1 cps x 3/zi, înainte de mesele principale, pe o perioadă de 2-4 săptămâni iar produsul sub formă de ceai se administrează 3-4 ceşti pe zi.

Pentru sporirea efectelor terapeutice conferite de Rooibos, Dr. Ionuţ Moraru vă PROpune asocierea cu următoarele produse pe bază de plante:
- Diminuarea efectelor radicalilor liberi: Antioxidant
- Tonifierea organismului si antiîmbătrânire: Maca
- Reducerea stărilor alergice: Trei fraţi pătaţi+Calciu Magneziu Zinc
- Scăderea glicemiei : Diafort , Stevie&Chrom
- Remineralizarea organismului : Bio-Mer

MEDICA GROUP
tel : 021-3514777

Despre factorii precipitanti ai depresiei

Este o observatie clinica zilnica faptul ca tulburarile depresive urmeaza adeseori evenimentelor stresante.Totusi , trebuie luate in discutie si cateva alte posibilitati inainte de a putea conchide ca evenimentele stresante provoaca tulburarile depresive care le succed. In primul rand, legatura poate fi intamplatoare,accidental. In al doilea rand, asocierea poate fi nespecifica; pot fi la fel de multe evenimente stresante si in saptamanile dinaintea altor tipuri de boli. In al treilea rand, legatura poate fi falsa; pacientul poate interpreta unele evenimente ca stresante numai retrospectiv, cand cauta o explicatie pentru boala sa, sau se poate sa le fi trait ca atare doar pentru ca in acel moment era deja depresiv.
In ultimii ani, cercetatorii au incercat sa depaseasca fiecare dintre dificultati. Primele doua probleme – daca evenimentele sunt doar simple coincidente si daca asocierea este nespecifica – necesita grupuri de control in mod adecvat alese din populatia generala si dintre indivizii cu alte boli. A treia problema – daca asocierea este falsa – reclama alte doua cai de abordare. Prima este de a separa evenimentele care sunt fara nici un dubiu independente de boala ( cum ar fi pierderea slujbei datorita inchiderii unei fabrici),de evenimentele care pot fi secundare bolii ( cum ar fi pierderea slujbei cand nimeni altcineva nu este concediat). A doua cale de abordare este de a stabili pentru fiecare eveniment un coeficient de apreciere, in conformitate cu parerea generala a indivizilor sanatosi asupra calitatii sale stresante.
Prin aceste metode, s-a constatat un exces de evenimente de viata in lunile premergatoare debutului tulburarii depresive. Pe de alta parte, un exces de evenimente similare s-a constatat de asemenea precedand tentativele suicidare, ca si debutul nevrozelor si al schizofreniei. Pentru a aprecia importanta relativa a evenimentelor de viata in fiecare din aceste conditii, s-a aplicat o formula modificata pentru evaluarea epidemiologica a riscului relativ. S-a gasit ca riscul de a dezvolta depresia era de sase ori mai mare in cele sase luni de dupa trairea unor evenimente de viata cu marcat caracter de periculozitate si amenintare. Comparativ, pentru schizofrenie riscul crestea de doua pana la patru ori, iar pentru tentativele suicidare de sapte ori.
Exista anumite tipuri particulare de evenimente mai susceptibile de a provoca o tulburare depresiva? Deoarece simptomele depresive fac parte din raspunsul normal in cazul doliului, s-a sugerat ca pierderea prin separare sau moarte poate fi deosebit de importanta. Deocamdata, probele nu indica cu mare specificitate evenimentele care pot provoca o tulburare depresiva.
Este o impresie clinica obisnuita ca evenimentele ce preced rapid o tulburare depresiva actioneaza ca o “ultima picatura “ asupra unei persoane care a fost supusa pentru o lunga perioada de timp unor circumstante adverse, cum ar fi o casnicie nefericita, probleme la locul de munca sau o locuinta nesatisfacatoare.
S- au impartit evenimentele predispozante in doua tipuri. Primul il reprezinta circumstantele stresante prelungite, care pot fie ele insele cauza depresiei, la fel cum se pot adauga efectelor unor evenimente pe termen scurt. Al doilea tip de circumstante predispozante nu creeaza ele insele probleme depresive, ci actioneaza doar amplificand efectele evenimentelor de viata pe termen scurt. Acest tip de circumstanta este denumit factor de vulnerabilitate. De fapt, deosebirea dintre cele doua tipuri de circumstante nu este ferm delimitata. Astfel, este posibil ca probleme conjugale de lunga durata ( deci o dificultate pe termen lung ) sa se asocieze cu lipsa unei relatii de incredere, aceasta din urma fiind identificata ca un factor de vulnerabilitate.
Recent, atentia s-a indreptat de la factori externi catre unul intrapsihic – autostima scazuta. S-a sugerat ca factorii de vulnerabilitate ar putea actiona partial prin scaderea autostimei. Totusi, este dificil de a masura autostima, de a aprecia si evalua sentimentul respectului fata de sine, al propriei demnitati.
Predispozitia de a dezvolta tulburari depresive severe are importante determinari genetice. Nu exista dovezi convingatoare ca aceasta predispozitie mostenita ar putea fi modificata in mod hotarator de experiente specific din copilarie, de felul celor postulate de psihanalisti. Cu toate acestea, experiente adverse din primii ani de viata pot avea un rol in modelarea trasaturilor de personalitate raspunzatoare de trairea personala a evenimentelor stresante din viata adulta. Daca o astfel de predispozitie exista, ea nu se exprima printr-un unic tip de personalitate, invariabil asociat cu tulburarea afectiva, ci prin mai multe tipuri de personalitate.

Dr. Emilia Tint, medic primar psihiatru
Psihotop cabinet medical psihiatrie
Tel: 021.230.96.12

Traheobronsitele



Bronsita acuta este o reactie inflamatorie acuta a mucoasei bronsice, manifestata prin semne datorate iritatiei terminatiilor nervoase, tulburarilor secretorii si motorii ale aparatului mucociliar si exprimate clinic prin durere, tuse si expectoratie mucoasa sau mucopurulenta. Obisnuit, odata cu mucoasa bronsica este interesata si cea a traheei, incit este corect sa vorbim despre traheobronsita acuta.


Dupa natura lor, factorii etimologici ai traheobronsitelor acute pot fi impartiti in:
1)infectiosi; 2) fizico-chimici; 3) alergici. Rolul principal revine factorilor infectiosi. Infectiile sunt reprezentate in 80% din cazuri de catre virusuri, aproape orice virus patogen pentru om putand afecta si caile respiratorii.

Grefarea virusurilor este favorizata de reducerea eficientei aparatului mucociliar, scaderea capacitatii de aparare celulara si umorala a aparatului respirator. Astfel, fumatul, atmosfera poluata, expunerea la variatii de temperatura si umiditate, foamea, frigul, surmenajul, schimbarea situatiilor sociale sau a structurilor de grup, modificarea profunda a felului de viata sau orice alta circumstanta care favorizeaza cresterea secretiei de 17-hidroxicorticosteroizi reprezinta un complex de factori care se insotesc de cresterea incidentei infectiilor respiratorii.

Actiunea substantelor iritante, vapori si gaze, se datoreaza faptului ca acestea se dizolva in pelicula de mucus modificandu-i structura fizico-chimica, cat si mecanismele care asigura energia necesara activitatii aparatului ciliar.

In cazul reactiilor alergice, acestea se insotesc de punerea in libertate a unor mediatori chimici capabili sa actioneze – printre altele – si aupra receptorilor histaminergici, producand astfel modificarea permeabilitatii capilare si declansarea proceselor inflamatorii.

Traheobronsitele acute datorate virozelor se intilnesc cu precadere in anotimpurile reci si umede si aceasta datorita, printre altele, si faptului ca unele virusuri se multiplica preferential la temperaturi mai scazute. Obisnuit boala incepe cu frison, senzatie de frig, stare generala de rau, dureri musculare difuze, cefalee, uneori dureri oculare, lacrimare, stranut, rinoree, arsuri in fundul gatului, toate insotite de o stare subfebrila. Afectarea traheei si a bronhiilor mari se manifesta prin aparitia unei senzatii de gadilare sau arsura retrosternala, insotita de tuse fara expectoratie. Tusea este declansata de vorbire, efort respirator minim, schimbarea temperaturii atmosferei si se insoteste de accentuarea durerilor toracice, retrosternale si a cefaleei. Uneori, tusea este atat de rebela si chinuitoare, incat impiedica somnul si epuizeaza bolnavul. In cazul afectarii si a laringelui apare raguseala, tusea isi modifica timbrul, respiratia devine zgomotoasa, apare dispneea.

Traheobronsita alergica. Insoteste adesea o rinita sau sinuzita alergica. Tusea are obisnuit caracter spastic, asmatiform, insotita adesea de expir prelungit, suierator, iar sputa este bogata in eozinofile.

Profilaxia consta in marirea rezistentei organismului printr-o alimentatie corecta, miscari in aer liber, exercitii fizice, adaptarea progresiva la variatiile de temperatura, suprimarea fumatului, corectarea unor malformatii sau infectii ale cailor respiratorii superioare si evitarea aglomeratiilor umane in conditii epidemiologice favorizante.
Cele mai bune rezultate in tratarea acestor afectiuni se obtin prin terapie cu aerosoli salini si ionizare intensiva la care se poate asocia si tratament homeopat. De toate acestea puteti beneficia in cadrul Salinei din Bucuresti (centru de reabilitare a cailor respiratorii).
Dr. Laura Palii
Salina Center, tel: 021.336.20.21

Ingrijiri medicale la domiciliu


Ingrijirea unei persoane, fie batran, copil sau din cauza unei boli, nu este usoara. Fiecare dintre noi facem acest lucru , la un moment dat cu cei apropiati.
Ingrijirile medicale acordate la domiciliu de profesionisti, cu daruire si multa intelegere , reprezinta o activitate nu la indemana si putin apreciata.

ActiveCare® asigura la domiciliu ingrijiri medicale pentru boli cronice, tratamente, recoltare de analize , pansamentul plagilor si al escarelor, supravegherea parametrilor fiziologici, ajutor in alimentatie, mobilizare, igiena individuala, recuperare motorie, boli al caror tratament si complicatii necesita ingrijiri speciale.
De asemenea tendinta de scaderea a perioadei de spitalizare impune continuarea tratamentului, monitorizarea convalescentei, a recuperarii, la aceeasi standarde profesionale, dar cu avantajul oferit de mediul familial, toate pentru obtinerea rezultatului maxim, vindecarea sau imbunatatirea starii de sanatate ActiveCare® asigura toate acestea prin colectivul sau.

Profesionistii ActiveCare® angajati in aceasta activitate sunt buni tehnicieni , buni psihologi si cu calitati deosebite de comunicare. Persoanele care au beneficiat de asistenta medicala si-au imbunatatit calitatea vietii si au participat alaturi de famiile lor la viata de zi cu zi.
Afectiuni cronice, severe au fost stabilizate respectand tratamentul medical prescris si adaugand in plus multa intelegere si servicii personalizate.

Aceasta activitate medicala inseamna performanta care se traduce in cazul celor ce necesita tratament post-operator in profesionalism, rapiditate, abilitate in manuirea mijloacelor de transmitere a informatiilor on line medicului curant multa rabdare pentru cei cu boli cronice.

Este o munca de uzura cu persoanele cu boli cronice, sau cu cei care necesita tratament, pentru ca au nevoi speciale si perceptii diferite si care solicita , chiar daca nu o spun, multa afectiune.

Tot ce facem este PENTRU BINELE DUMNEAVOASTRA!

Dr. Mihaela Ivan

Tel:021.31.00.22

Tratamentul natural al insolației



Expunerea la razele soarelui cu capul descoperit poate induce un buchet de semen și simptome mai mult sau mai puțin zgomotoase: cefalee intensă, amețeli, somnolență, greață, vărsături, halucinații, delir, crampe musculare, gură uscată.
Temperatura corpului poate depăși 40,5 °C și nu mai poate transpira. Când anamneza și examenul fizic confirmă expunerea la soare, pacientul este dus urgent într-o cameră răcoroasă unde este așezat cu capul pe un plan superior. Dacă pacientul nostru ignoră simptomatologia și continuă expunerea la soare atunci simptomele se pot radicalize producându-se tulburarea stării de conștiență – coma de grad variabil, convulsii secundare edemului cerebral și a microhemoragiilor cerebrale.
Evitarea expunerii prelungite la soare constituie măsura cea mai simplă și cea mai eficientă. Se recomandă consumul de lichide în cantități mari (peste 3L) ca și o alimentație bazată pe lichide (supe, iaurt, sucuri de fructe sau legume).

Pacientul cu insolație poate fi tratat NATURAL, ceea ce poate efectiv accelera însănătoșirea acestuia.

Bolnavul este împachetat în Kinetic Gel (Elidor) care poate conferi instantaneu senzația de răcoare plăcută și în același timp scade temperatura corporală ceea ce are drept consecință diminuarea congestiei cerebrale prin efectul antiinflamator natural.

Dacă pacientul are greață și vomă se administrează Ghimbit cu Salvie (Elidor) sublingual (în cazul în care bolnavul vomită) sau se înghite ca să existe toleranță digestivă. Efectul este practic instantaneu. Se administrează 4-8 cpr./ zi.
Consumul de lichide (peste 3L/zi) poate și trebuie să fie însoțit de electroliți (Ca și Mg) prin Apiosteomarin (Elidor) 3-6-8 cpr/zi în funcție de deficitul de minerale preîntâmpinând crampele musculare.
Tabletele Afin+C (Elidor) prin efectul capilarotonic limitează drastic producerea congestiei cerebrale.

Dr. Sorin Godeanu, Laboratoarele Elidor

marți, 24 iunie 2008

Migrena

Migrena este o cefalee cronică, severă, frecvent cu caracter pulsatil, care durează 4-72 de ore, asociată cu disfuncţia sistemului vegetativ (greaţă, vomă) şi cu hipersensibilitate la aferenţe de tipul luminii (fotofobie), a sunetului (fonofobie) sau la mişcarea capului.
De obicei apare dimineaţa devreme, deseori când somnul este îndelungat.
Aproximativ 75% din cazuri apar la femei. Debutul este timpuriu, aproximativ 25% din cazuri apărând în prima decadă de viaţă, 55% până la 20 de ani, iar peste 90%, înainte de 40 de ani. Frecvenţa crizelor variază de la persoană la persoană – la unii pot apărea de câteva ori pe lună, în timp ce alţii au doar câteva crize pe parcursul întregii vieţi.
Aproximativ 30% din migrenoşi prezintă aură – disfuncţie tranzitorie vizuală sau senzitivo-motorie - care precede sau acompaniază cefaleea. Cea mai severă formă de aură este hemiplegia (migrena hemiplegică familială este o afecţiune rară, caracterizată prin episoade de hemipareză tranzitorie urmată de cefalee).
Postcefalee apar fatigabilitate şi epuizare fizică.
Migrena este o boală cronică, la unii pacienţi putând fi progresivă, ceea ce susţine necesitatea unui tratament preventiv.
Conform ghidurilor de tratament din SUA, tratamentul profilactic în migrenă se indică în următoarele situaţii:
- frecvenţa mare a atacurilor (3 într-o lună) cu risc de supradozaj de medicaţie de fază acută,
- medicaţie de fază acută ineficientă, cu efecte adverse importante sau folosită excesiv,
- preferinţa pacientului,
- prezenţa unor forme mai rare de migrenă (migrena hemiplegică).
Tratamentul preventiv se administrează pe o perioadă de cel puţin 6 luni, după care dozele se reduc treptat pe măsură ce frecvenţa atacurilor se răreşte.
Migrena menstruală (atacurile apar doar în asociaţie cu menstra) este deseori refractară la tratament. Femeile cu migrenă menstruală pot beneficia de tratament preventiv doar în perioada menstrei. Dacă au primit deja tratament profilactic, o creştere a dozei în timpul menstrei poate fi benefică.
Pe paternul de migrenă se poate suprapune o cefalee constantă, atipică, determinată de utilizarea în exces a analgezicelor. Pacientul, în încercarea sa de a-şi ameliora durerea, ia doze crescânde de analgetice. Când nivelul sanguin al analgeticului scade, chiar şi puţin, cefaleea reapare. Sunt incriminate în special analgeticele care conţin cafeină.
Este foarte important pentru persoanele cu migrenă să ştie care sunt cauzele şi simptomele bolii. Menţinerea unei legături permanente cu un medic permite o mai bună cunoaştere a acestei afecţiuni. Cea mai bună modalitate de a face faţă unei migrene este de a o evita. Prin identificarea şi evitarea factorilor declanşatori se poate scădea frecvenţa şi severitatea atacurilor. Se recomandă un program de somn adecvat, o alimentaţie echilibrată, controlul stresului (consiliere psihologică, tehnici de relaxare), evitarea fumatului.

Dr. Anca Gostian-Culda
Medic primar ATI
Competenta in terapia durerii
0740 311 700

Particulele străine din ochi


Oricine a simţit, la un moment dat, senzaţia neplăcută denumită popular “nisip în ochi”. În general, particulele străine care intră în ochi nu dăunează, însă există situaţii în care acestea pot cauza grave afecţiuni.
Din fericire, corneea are incredibilul reflex de lăcrimare, astfel încât particulele străine sunt eliminate în mod natural. În situaţia în care nu se întâmplă aşa , este necesară o intervenţie medicală.

Semne şi simptome

Simptomele cauzate de particulele străine pot merge de la simple iritaţii până la dureri excesive, în funcţie de compoziţia corpului străin şi de tipul afecţiunii provocate. Sunt puţine situaţiile în care, atunci când un corp străin penetrează ochiul, să nu apară simptome. Dacă suspectaţi faptul că un corp străin v-a pătruns în ochi, este indicat să apelaţi la un consult medical. În funcţie de locaţie, particulele străine pătrunse în ochi pot cauza durere sau pot determina o acuitate vizuală scăzută.
iritaţie
zgâriere
arsură
durere intensă
înroşire
lăcrimare
sensibilitate la lumină
acuitate vizuală scăzută
dificultatea de a deschide ochii

Evaluare şi diagnosticare

Evaluarea constă în testarea suprafeţei ochiului cu ajutorul biomicroscopului. O examinare cu ajutorul oftalmoscopului este, de asemenea, indicată, în funcţie de severitatea rănii.

Tratament

Dacă un corp străin a pătruns în zona corneei, conjunctivei sau a scleroticii, pentru a-l elimina trebuie să consultaţi un medic oftalmolog. Nu încercaţi să-l scoateţi dumneavoastră, deoarece rezultatul acestei acţiuni ar putea duce la agravarea afecţiunii.
Particulele străine intraoculare trebuie eliminate cu ajutorul intervenţiei chirurgicale. Acestea trebuie tratate din timp, deoarece pot duce la scăderea acuităţii vizuale pe termen lung. Purtarea unei perechi de ochelari conform nevoilor reprezintă cea mai sigură metodă de prevenire a acestor probleme.
Protejarea ochilor devine şi mai importantă atunci când lucraţi cu aparate care pot produce aşchii de lemn, de metal, plastic sau sticlă.
În cazul în care o particulă de lemn, plastic, metal, sticla sau o substanţă străină vă intră în ochi, procedaţi pe cât posibil astfel:
1. Nu atingeţi ochiul, deoarece puteţi muta particula, făcând astfel şi mai dificilă extragerea ei!
2. Încercaţi să ţineţi ochiul închis cât mai mult timp posibil. Clipirea duce la creşterea în intensitate a iritaţiei!
3. Nu încercaţi să scoateţi dumneavoastră particula! Această acţiune poate agrava afecţiunea.
4. Căutaţi imediat un medic oftalmolog!
5. Descrieţi-i specialistului care vă va consulta mediul în care v-aţi desfăşurat activitatea în momentul producerii accidentului!

Gabriel Bocancia cu sprijinul SOVER

Durerea acută

Durerea acută trădează, din punct de vedere biologic, o distrucţie tisulară cu potenţial de gravitate. Este, de fapt, un semnal de alarmă al organismului, menit să-i permită oprirea unei activităţi distructive, facilitând procesul regenerator.
Dacă durerea continuă şi după îndepărtarea cauzei aparente sau a stimulului dureros, se pierde capacitatea adaptivă a răspunsului organismului şi se poate ajunge la infirmitate fizică sau la tulburări ale calităţii vieţii persoanei în cauză.
Iată de ce metodele şi modalităţile medicinii fizice şi de recuperare medicală se alătură celorlalte metode terapeutice aplicate în scop analgezic.
Nu mai este un secret nici faptul că, prin termenii de medicină fizică şi recuperare medicală înţelegem toate mijloacele care intră în arsenalul fizioterapiei, ca modalitate terapeutică ce utilizează agenţii fizicali.
Cunoaşterea efectelor lor terapeutice şi a căilor de acţiune aparţine specialiştilor din domeniu şi nicidecum celorlalte persoane care se laudă cu utilizarea aparatelor şi echipamentelor de recuperare medicală.
Este bine de ştiut că programele de fizioterapie şi de recuperare medicală pot deveni nocive dacă nu ne adresăm persoanelor aflate în măsură, prin pregătirea şi profesionalismul lor, să le aplice în deplină cunoştinţă de cauză.
Ştiaţi că...
- 80% din populaţia adultă experimentează pe parcursul vieţii o durere cu localizare lombară inferioară?
- 50% din populaţie prezintă dureri cervicale?
- 20% din populaţia de sex feminin este diagnosticată cu fibromialgie (dureri ale structurilor sau părţilor moi care înconjoară articulaţia şi completează sistemul musculoscheletal, fără se fie localizate la nivelul segmentului osos)?
- 1,6% din populaţie prezintă dureri la nivelul articulaţiei temporomandibulare, ca semn al disfuncţionalităţii craniomandibulare şi care se manifestă prin dureri de cap sau cefalee, dureri auriculare sau otice, disfuncţii oculare dureroase, sindrom dureros cervico-occipital, asemănător nevralgiei Arnold?

Cauza durerii musculoscheletale acute poate fi reprezentată de:
- traumatism sau microtraumatisme succesive,
- proces degenerativ, inflamator, infecţios sau malign localizat sau sistemic.

Regulile generale privind evaluarea unui pacient cu durere acută presupun:
- cunoaşterea eventualului tratament aplicat anterior procedurilor de medicină fizică sau fizioterapie, precum şi corectitudinea respectării lui,
- reconsiderarea testelor diagnostice efectuate anterior prezentării pacientului la specialistul în recuperare medicală,
- diagrama durerii, precum evoluţia, durata, intensitatea, iradierea, factorii declanşatori sau cei care o ameliorează,
- evaluarea obiectivă a durerii, utilizând o scală,
- identificarea unui eventual traumatism în antecedente sau a altui context declanşator al durerii,
- observarea mersului, a modului de a şedea, modalitatea de a performa anumite mişcări din partea pacientului, atât la comandă, cât şi spontan,
- stabilirea diagnosticului,
- elaborarea unui plan terapeutic bazat pe antecedente şi pe diagnosticul stabilit.

Durerea acută poate fi localizată la nivelul: osului, articulaţiei, muşchiului, tendonului, nervului sau poate fi consecinţa unui pattern biomecanic modificat, cauzat de o postură deficitară, de o suprasolicitare sau de o modificare anatomică. Totodată, la fel de importantă este şi evaluarea pacientului, pentru a putea face un bilanţ şi a stabili o strategie terapeutică şi obiective de îndeplinit ale planului care vizează rezolvarea sau ameliorarea atât a durerii acute, cât şi a disfuncţionalitătilor constatate.
Dar, despre toate acestea, în numerele următoare ale revistei noastre.

Dr. Georgiana Tache
Medic primar recuperare medicala
Doctor in stiinte medicale
0723 626 289

Ayurveda despre tulburările nervoase

Afecţiunile sistemului nervos, din perspectiva ayurvedică
În textele ayurvedice, la originea cosmosului stau cinci elemente: eterul, aerul, apa, focul şi pământul, numite “Pachmahabhootas”; prin combinarea lor se creează trei energii (echivalentul Yin/Yang în medicina tradiţională chineză) care coexistă în echilibru în fiecare organism viu:
Vata - constituită din aer şi eter
Pitta – constituită din foc
Kapha - constituită din apă şi pământ
Ele formează o triadă care guvernează starea de sănătate a corpului şi se numesc Tridoshas (trei dohas = trei defecte, umori); cuvântul “dosha” derivă de la rădăcina “dush” care înseamnă a polua, a vicia sau a face să devină impur.

Mano-Roga este un termen ayurvedic popular pentru bolile care cauzează dezechilibrul sistemului nervos. În textele ayurvedice Mano (minte, creier) este redat ca locul spiritului (Prana) şi al simţurilor (Gyana), iar Roga (boala) apare din cauza vicierii sau excitării celor 3 doshe (care stau la baza sistemului ayurvedic de tratament).

Ayurveda defineşte cinci proprietăţi mentale: gândirea, consideraţia, atenţia, hotărârea, direcţia. Prin dezechilibrul doshelor, aceste proprietăţi sunt afectate de stresul mental şi emoţional, dând naştere la diferite boli nervoase, cum ar fi anxietatea, depresia, nevroza, psihoza. Afecţiunile sistemului nervos se reflectă în cadrul funcţiilor cognitive prin: pierderea concentrării, afectarea memoriei, somn agitat, dificultăţi de comunicare, precum şi modificări de comportament (capricii, comportament rebel sau antisocial şi dereglări emoţionale).

Remediile Medhia Rasayana
Aşa cum am prezentat într-un articol anterior, remediile Rasayana sunt folosite din cele mai vechi timpuri în Ayurveda ca remedii geriatrice, tonice, de reîntinerire, care menţin organismul în formă până la vârste înaintate. Studiile recente au demonstrat că acestea se pot dovedi potenţiale surse pentru medicamente antianxioase şi antidepresive.

Medhya Rasayana este o categorie de plante din grupul Rasayana, în traducere însemnând “orice este benefic pentru intelect” (medha). Termenul Medhya Rasayana se aplică plantelor cu proprietăţi psihedelice sau care “extind” capacităţile mentale. În trecut, efectele acestor plante erau considerate magice, la ele făcând referire vechile poveşti şi legende.
Există patru plante care sunt membre de bază ale grupului Medhya Rasayana: Shankhpushpi – Convolvulus pluricalus, Magzshudhi- Celastrus paniculatus, Brahmi - Bacopa monniera (gratiola), Ashwagandha - Withania somnifera (witania sau cireaşa de iarnă). Aceste plante se caracterizează prin gust amar şi puţin astringent, sunt uşor uleioase, mobile, reci, acţiunea lor de bază fiind neurotonică. Ele îmbunătăţesc funcţiile mentale şi liniştesc psihicul, comportându-se ca nişte tranchilizante uşoare.

Să aflăm câte ceva despre principalele remedii Medhya Rasayana: .

CELASTRUS PANICULATUS, cunoscută şi ca Staff tree, conţine o răşină amară, alcaloizi şi un ulei cu consistenţă groasă, de culoare roşie.
Legenda vedică: Doctorii din vechime o numeau Magzshudhi (“cea care limpezeşte creierul”) şi se ştia despre această plantă că stimulează inteligenţa şi memoria. Uleiul obţinut din seminţele ei a fost folosit de Pundits (înţelepţi) în multe şcoli ale castelor nobile din India pentru a dezvolta inteligenţa elevilor lor.
Metoda tradiţională de obţinere a uleiului se numea metoda săbiei, deoarece seminţele se expuneau la soare pe o lamă de sabie, pentru a ajunge la temperatura optimă de extracţie a uleiului.
Ce spune ştiinţa modernă: Uleiul îmbunătăţeşte memoria şi capacitatea de învăţare.

CONVOLVULUS PLURICAULIS, cunoscută ca Shankhpushpi, conţine un alcaloid cu acţiune terapeutică, (shankhpushpina).
Legenda vedică: Se crede că există cinci ierburi divine cu proprietăţi de reîntinerire, care sunt folosite de înţelepţi pentru menţinerea sănătăţii fizice, mentale şi spirituale. Shankhpushpi (Convolvulus pluricaulis) este una dintre aceste cinci plante divine.
Ce spune ştiinţa modernă: Această plantă acţionează asupra creierului, beneficiile ei fiind legate de longevitate, creşterea intuiţiei şi vitalităţii, precum şi de intensificarea concentrării.

BACOPA MONNIERA cunoscută sub numele de gratiola, cu frunze asemănătoare lămâiţei, conţine saponine şi alcaloizi, bacozidă A şi bacozidă B.
Legenda vedică: Doctorii din vechime recomandau planta atunci când capacitatea de muncă a persoanei scădea din cauza oboselii psihice, deoarece substanţele active pe care le conţine întăresc nervii şi redau energia. Face parte din cele cinci plante divine cu proprietăţi de reîntinerire.
Ce spune ştiinţa modernă: Ultimele cercetări demonstrează faptul că Herpestis monniera îmbunătăţeşte memoria. Stresul, boala, şocurile emoţionale sau fizice agravează deteriorarea neuronilor. Rezultatul constă în afectarea memoriei, de la lapsusuri până la amnezie. Bacozidele, principiile active din plantă, pot să repare celulele deteriorate, deoarece induc o creştere a sintezei de proteine care intră în structura noilor neuroni ce înlocuiesc neuronii îmbătrâniţi.

WITHANIA SOMNIFERA, cunoscută sub numele de cireaşa de iarnă, are în compoziţie alcaloizi şi aminoacizi.
Legenda vedică: Poartă numele sanskrit de Ashavagandha, ceea ce înseamnă “care miroase ca un cal sau ca o iapă“ datorită mirosului foarte persistent pe care îl emană planta.
Ce spune ştiinţa modernă: Este folosită în toate cazurile de slăbiciune generală, extenuare nervoasă, suprasolicitare a creierului, pierderi de memorie, pierderea energiei musculare etc. Planta conferă energie organismului slăbit în urma bolilor sau al efortului susţinut, prevenind îmbătrânirea prematură.

Toate aceste remedii sunt disponibile sub formă de pulberi, capsule sau soluţie, în preparate individuale sau în componenţa altor produse naturale, cunoscute pentru efectele neurotonice, stimulatoare ale memoriei şi ale circulaţiei cerebrale.

Pentru o încheiere veselă a subiectului de astăzi - tratamentul afecţiunilor sistemului nervos (în cadrul cărora se consideră şi tulburările de memorie) -, am să vă povestesc de unde vine expresia “O memorie de elefant”.
În India, se spune că un elefant poate fi cel mai bun prieten pentru stăpânul său, dar totodată îi poate deveni şi cel mai mare duşman. Şi asta pentru că elefantul nu uită niciodată binele sau…răul pe care i l-ai făcut şi, la momentul potrivit, chiar şi după 100 de ani, te răsplăteşte cu aceeaşi monedă. Concluzia?… are o memorie de neegalat. Iată cât de departe îşi are originea această expresie simplă, pe care o folosim zilnic în conversaţiile noastre.


Farm. Irina LUPAŞCU
0740 104 363

Hidrokinetoterapia

Reprezintă executarea exerciţiilor fizice în apă, fiind o metodă care foloseşte apa simplă, apa termală sau apa de mare. Se poate aplica în două moduri:
- parţială: imersia doar a unui segment de corp,
- generală: imersia întregului corp.
Hidrokinetoterapia parţială este utilizată pentru creşterea mobilităţii articulare, efectuându-se diferite tipuri de mişcări (pasive, pasivo-active, active) în apă caldă, aceasta determinând relaxarea musculară şi diminuarea durerilor. Se aplică în bazine individuale, pentru imersie parţială, în scopul recuperării extremităţilor (mâini, picioare); se pot efectua băi calde sau alternante (băi reci – 18oC alternate cu imersia în baie caldă – peste 38oC – cu creşterea vasomotricităţii).
Hidrokinetoterapia generală se realizează prin imersia întregului corp în bazine individuale, bazine colective sau piscine. Orice mişcare în sensul flotării, adică de jos în sus, va fi executată cu mai multă uşurinţă, forţa musculară necesară fiind foarte slabă; la mişcările de sus în jos sau laterale apare rezistenţa opusă de apă, se îngreunează mişcarea, determinând creşterea forţei şi a rezistenţei musculare. Apa din bazinele de recuperare trebuie menţinută la 35-36oC, temperatură la care se produc efecte antialgice (scade sensibilitatea periferică, cu modificarea percepţiei dureroase), scăderea tonusului muscular general şi vasodilataţia periferică cu scăderea tensiunii arteriale. Baia rece sub 26oC provoacă efecte musculare şi cardiovasculare inverse, fiind tonifiantă.
Durata unei şedinţe de hidrokinetoterapie variază de la 10-15 minute la o oră. Exerciţiile fizice se execută la fel ca cele din aer, dar se ţine seama de particularităţile oferite de mediul acvatic.
Poziţionarea pacienţilor poate fi dificilă uneori; de aceea, s-au imaginat o serie de „accesorii”: scaune, mese, manşete înclinate, bare de susţinere, sisteme de elevaţie pentru accesul în bazin al pacienţilor cu handicap fizic mare, bazinul de mers. În piscinele mari se face kinetoprofilaxie sau înot terapeutic.
Indicaţiile hidrokinetoterapiei:
- boli neurologice centrale şi periferice
- boli reumatismale degenerative (artroze) sau inflamatorii în afara puseului
- sechele posttraumatice
- suferinţe discale, discovertebrale
- afecţiuni cardiorespiratorii pentru reantrenarea la efort (postinfarct miocardic, astm bronşic)
Contraindicaţii absolute: leziuni cutanate, stări febrile, afecţiuni acute, afecţiuni intercurente care ar putea duce la decompensare cardiorespiratorie.
Contraindicaţii relative: vârsta avansată, hipotensiunea accentuată, crizele comiţiale, anumite afecţiuni cardiovasculare.

Carmen Logofătu,
Medic specialist recuperare medicală

Prevenirea apariţiei durerilor de spate

Prevenirea instalării sau apariţiei durerilor de spate se poate realiza pe calea programelor de exerciţii, menite să asigure o stare de bine la nivelul întregului organism.
Menţinerea stării de sănătate, inclusiv la nivelul coloanei vertebrale, în scopul evitării suferinţei şi a disfuncţionalităţilor se poate realiza printr-un program complex, care vizează:
- creşterea forţei musculare prin ameliorarea metabolismului şi circulaţiei sanguine la nivelul muşchilor care se contractă;
- creşterea mobilităţii articulare şi a coordonării mişcărilor coloanei vertebrale şi a centurilor scapulohumerală şi pelvină;
- recondiţionarea la efort a aparatului respirator;
- prevenirea demineralizării şi a apariţiei osteoporozei;
- prevenirea sau ameliorarea modificărilor cerebrale cu îmbunătăţirea testelor neuropsihologice şi inducerea unei stări de bine prin eliberarea endorfinelor la nivel cerebral;
- prevenirea sau ameliorarea funcţiei cardiace, cu scăderea tensiunii arteriale;
- îmbunătăţirea metabolismelor glucidic şi lipidic;
- creşterea nivelului hormonal global cu îmbunătăţirea rezistenţei generale a organismului la efort şi îmbolnăviri;
- ameliorarea troficităţii tuturor aparatelor şi sistemelor organismului;
- ameliorarea tulburărilor circulatorii venolimfatice sau arteriale.

Vă oferim câteva sfaturi practice, menite să asigure prevenirea durerilor de spate sau instalarea sindromului algic şi disfuncţional, după cum urmează:
- se vor evita atât mişcările riscante, care predispun la incidente sau accidente, cele care conduc la o întindere exagerată a masei musculare interesate, cât şi practicarea unor sporturi care suprasolicită şi torsionează coloana vertebrală;
- alegerea unui scaun ergometric pe care să stăm o zi întreagă la birou, fără apariţia simptomatologiei dureroase;
- se va dormi pe un plan ferm sau pe o saltea tare, cu o pernă mică sub cap, cu un sul sub picioare (stând pe spate) şi cu un sul între picioare (stând în decubit lateral sau pe o parte), în poziţia în cocoş de puşcă;
- practicarea unui program de exerciţii fizice efectuat aproape zilnic.

Programul de exerciţii fizice se adresează în majoritate persoanelor aflate la vârste cuprinse între 30 şi 45 ani şi constă în:
- exerciţii de respiraţie (inspir amplu, ridicând braţele prin lateral, deasupra capului);
- program de exerciţii din gimnastica medicală, precum: mişcarea verticală şi laterală a capului, rotaţii de braţe, răsuciri şi rotaţii ele trunchiului, ridicări de picioare din stând, extensia spatelui, întinderi, ridicări din şezut, ducerea picioarelor prin lateral, extensii ale membrelor, ridicarea braţului şi a piciorului opus din culcat pe burtă, ridicarea braţului şi a piciorului opus din genunchi;
- stretching pentru gât, pentru umeri, întindere laterală, întinderea spatelui din stând în picioare pentru postură, cobra şi mişcarea pisicii pentru postură, întinderea musculaturii pieptului şi întinderea şodului;
- se va ridica privirea de pe ecranul monitorului şi se va privi în zare, în faţă sau în gol, odihnind în aceste fel ochii şi ameliorând funcţia vizuală.

Alături de masaj, electroterapie, diatermie, laserterapie, kinetoterapie şi hidrotermoterapie, se mai pot utiliza cu succes şi terapia medicamentoasă, acupunctura, reflexologia, homeopatia, presopunctura şi fitoterapia. Nu se vor uita nici preparatele antiartrozice, gelurile şi medicamentele antiinflamatorii, antialgice, miorelaxante care pot fi administrate cu risc minim pentru sănătatea organismului uman.

Dr. Georgiana Tache
Medic primar recuperare medicala
Doctor in stiinte medicale
0723 626 289

Putem opri îmbătrânirea?



John G. Ionescu: “Oamenii îmbătrânesc atunci când îşi pierd curiozitatea de a trăi”

Profesorul John G. Ionescu este director ştiinţific şi fondator al Clinicii Speciale Neukirchen, precum şi al companiilor Bio-Data şi Energy Cosmetic din Bavaria.
În 1986, a absolvit cursurile de biochimie şi imunologie ale Universităţii din Bucureşti, apoi s-a specializat la Montreal, pentru ca în 1980 să se stabilească în Germania, unde a primit titlul de Doctor al Universităţii din Saarbrucken.
Metodele sale de tratare a alergiilor şi diferitelor afecţiuni dermatologice i-au adus recunoaşterea internaţională. Este membru al Academiei Europene de Alergologie şi Imunologie Clinică, al Societăţii Germane de Toxicologie, al Academiei Americane de Medicină Anti-Aging, a activat ca profesor de biochimie clinică la Capital University of Integrative Medicine din Washington, iar în prezent este profesor asociat de Medicină integrativă şi Gerontologie la Universitatea Carol Davila din Bucureşti şi profesor de Medicină Nutriţională la Donau University din Krems, Austria.

- Metodele dumneavoastră de diagnosticare şi conceptele de tratament, fără citostatice, cortizon şi radiaţii au făcut obiectul a numeroase lucrări ştiinţifice, apărute în reviste de specialitate din Europa şi USA. Ce rezultate miraculoase aţi obţinut în clinica pe care o conduceţi? Care au fost direcţiile pe care v-aţi axat?

- Rezultatele deosebite obţinute în diagnosticarea şi tratamentul dermatitei atopice, al psoriazisului, acneei, lupusului eritematos, dermatomiozitei ca şi al eczemelor seboreice, microbiene sau toxice se regăsesc în peste 200 de lucrări ştiinţifice. În ultimii 12 ani, ne confruntăm, din ce în ce mai mult, cu pacienţi suferind de boli de mediu, cum ar fi sensibilităţile multiple la concentraţii infinitezimale de substanţe chimice, pe care din ce în ce mai multe persoane nu le suportă, sindromul oboselii cronice şi fibromialgia. Observăm o creştere explozivă a bolilor alergice şi degenerative. La ora actuală, în Germania există 30 de milioane de alergici la o populaţie de 90 de milioane. Aceasta este una dintre primele teme de care ne ocupăm intensiv şi în care avem rezultate de excepţie. Privitor la metodele speciale de terapie despre care aţi întrebat, trebuie să precizăm că pentru a trata în mod corect o boală, trebuie mai întâi să-i cunoaştem cauzele. De aceea, clinica noastră, care este cunoscută pe plan european şi poate chiar mondial pentru diagnosticul acribic, detaliat, al cauzelor acestor boli, se deosebeşte în mod sensibil de clinicile care utilizează tratamente cu cortizon, retinoide, imunosupresive sau radiaţii. Tocmai pentru că nu foloseşte metodele clasice de tratare a simptomelor, ci se axează pe tratarea specifică a cauzelor acestor boli. Acesta este, de fapt, secretul terapeutic al succesului nostru.

- V-aţi ocupat şi de capitolul “antiîmbătrânire”. De-ar fi ca zeii să ne îndeplinească toate dorinţele, ne-am dori toţi tinereţe fără bătrâneţe şi viaţă fără de moarte. Ce ne-aţi putea spune despre cercetările dumneavoastră în acest domeniu? De ce îmbătrânim?

- Îmbătrânirea este determinată, în primul rând, genetic şi se caracterizează prin scăderea nivelului de energie celulară a valorilor hormonale (care sunt un marker al îmbătrânirii), a capacităţii de detoxifiere celulară şi de reparare a materialului genetic.
Pe lângă această îmbătrânire genetică, avem de-a face şi cu îmbătrânirea cauzată de fenomenele externe: lumina solară, factorii de mediu, alimentaţia nepotrivită, sedentarismul şi stresul, vizibilă în primul rând la nivelul pielii. Expunerea repetată la soare conduce la îmbătrânirea evidentă a pielii prin uscarea ei, prin adâncirea ridurilor şi prin creşterea numărului de mutaţii la nivelul materialului genetic din celulele pielii.
- Modalităţile oferite de medicina anti-aging pentru încetinirea îmbătrânirii şi evitarea bolilor asociate ei (ateroscleroza, diabetul, cancerul) au stârnit, în ultimii 10-15 ani, un interes enorm pe plan mondial. Un rol important îi revine în această evoluţie Academiei Americane de Medicina Anti-Aging, al cărei membru sunt. De aceste probleme nu sunt interesaţi numai medicii, ci şi publicul obişnuit, vedetele de cinema sau personalităţile din lumea politică, care doresc să arate cât mai bine. La congrese, am întâlnit personalităţi ca Prinţul de Monaco, Prinţesa de Hohenzollern, actorul George Hamilton sau pe şeicul Saud, care au fost foarte interesaţi atât de metodele moderne de evaluare a gradului de îmbătrânire, cât şi de ofertele terapeutice corespunzătoare.
- Alţi factori extrem de importanţi sunt alimentaţia, somnul şi stresul. Somnul ne ajută să ne regenerăm atât sistemul nervos, cât şi pielea. Un somn neliniştit, un somn prea scurt, precum şi stresul accelerează fenomenul de îmbătrânire.
- În fine, alimentaţia este un factor decisiv pentru încetinirea procesului de îmbătrânire. Un aport hipercaloric conduce la îmbătrânire accelerată, mai ales prin carbohidraţi simpli (zahăr, dulciuri, făinoase). În acest sens, le recomandăm tuturor celor care doresc să reducă ritmul procesului de îmbătrânire să-şi modifice corespunzător dieta personală, structura nutriţională să conţină un bloc proteic - o treime din hrana zilnică -, un bloc lipidic bogat în acizi graşi nesaturaţi şi un bloc glucidic, format însă din glucidele complexe, cu indice glicemic scăzut, pe care le găsim în legumele de tot felul. Combinarea acestora oferă o dietă optimală care face faţă tuturor necesităţilor energetice şi de regenerare a ţesuturilor.

Putem spune că preocuparea pentru felul cum arătăm ne conduce la un stil de viaţă sănătos, la consumarea de produse binefăcătoare şi ne menţine tinereţea.

Ochelari de soare – Tendinţele verii 2008

Odată cu venirea verii, mai mult ca niciodată, trebuie sa ne protejam vederea de nocivele radiaţii ultraviolete emise de soare. şi cum putem face asta mai bine decat purtand o pereche de ochelari de soare avand 100% protecţie UVA şi UVB?!

În ultimii ani, ochelarii de soare au devenit un accesoriu omniprezent în colecţiile marilor creatori de renume mondial. Mesajul acestora se îndreaptă către îndeplinirea conştientă a nevoii de noutate, a schimbării necesare unei existenţe dominate de constrângeri, adaptare continuă şi viteză de reacţie. Nevoia de noutate trebuie alăturată curajului de a găsi neîncetat cea mai bună imagine personală pentru cele mai diverse momente ale vieţii, forţa interioară de a vedea o altfel de persoană în spatele aceleiaşi identităţi.

“ Omul modern este bine să caute mereu o schimbare coerentă a înfăţişării sale, pentru că moda îl va ajuta să se exprime, chiar şi cu micile defecte inerente fiecăruia, şi–i va menţine vie atenţia acordată propriei identităţi“.
Giorgio Armani

Ochelarii de soare 2008 satisfac toate gusturile: glamour, sportive, clasice, având încrustaţii, cristale, gravuri, perle, inserţii din piele. Remarcăm volumul ochelarilor de soare, care devine mai evident comparativ cu cei din colecţia anului 2007.Noile modele introduc forme noi şi extravagante, pentru a exprima personalitatea fiecărui purtător. Nu trebuie să uităm că ochelarii de soare sunt accesorii care ne scot din anonimat şi care ne conferă un plus de personalitate.
Stilul 2008 este ultramodern, se remarcă prin atitudine, finisări contrastante, culori luminoase sau mate.
Culorile evocă ideea de crepuscul prin utilizarea unei game de la negru intens la albastru petrol şi de la roz la auriu.
Culori îndrăzneţe: violet, roşu, galben, negru, în tonuri perlate, strălucitoare.
Rozul bombon este combinat cu crystal, movul este amestecat cu turcoaz pentru a conferi un efect irizat, nuanţele de maro sunt îmbinate cu lila transparent. De altfel, şi modelele fumurii sunt speciale: crystal – în nuanţe de negru, maro transparent – în nuanţe de mov, roşu, cyclam sau oranj.

marți, 17 iunie 2008

Obezitatea şi riscul asupra stării de sănătate musculoscheletală








Atenţia faţă de importanţa obezităţii şi urgenţa acţiunilor de combatere sunt date de creşterea îngrijorătoare a numărului persoanelor care prezintă exces ponderal, indiferent de vârstă. Adesea, efectul obezităţii asupra artrozei, a durerilor de spate şi asupra altor probleme musculoscheletale sunt subapreciate. Deşi este recunoscut faptul că obezitatea contribuie la instalarea artrozei, totuşi, potenţialele beneficii ale menţinerii unei greutăţi corporale ideale asupra stării de sănătate musculoscheletală sunt insuficient cunoscute. Sunt dovezi puternice ale faptului că obezitatea reprezintă un determinant major al artrozei. În consecinţă, menţinerea unei greutăţi corporale ideale la toate vârstele reprezintă o recomandare majoră a specialiştilor din domeniu şi a forurilor de specialitate.
Obezitatea reprezintă o problemă majoră în Europa, dat fiind faptul că aici este locul în care se regăseşte cel mai ridicat indice al masei corporale dintre toate regiunile supravegheate de Organizaţia Mondială a Sănătăţii. Principalele cauze ale acestei creşteri le reprezintă dietele nesănătoase şi inactivitatea fizică.
Gonartroza are cea mai mare contribuţie în cadrul bolii artrozice. Obezitatea mai reprezintă şi un factor de risc al apariţiei coxartrozei, diagnosticată adesea simptomatic, şi nu din cauza modificărilor radiologice. Interesant este şi faptul că există o asociere şi între obezitate şi artroza localizată la nivelul articulaţiilor mâinii. Unii autori au subliniat faptul că pacienţii cu gonartroză şi obezitate care au beneficiat de intervenţie pentru reducerea greutăţii corpului, incluzând acupunctura auriculară efectuată săptămânal, controlul dietei şi program de exerciţii aerobice, cu sau fără asocierea ultrasunetelor şi a electrostimulării transcutanate, au pierdut din greutate şi au prezentat reducere marcată a durerii, precum şi o îmbunătăţire marcată a indexului de disfuncţionalitate, comparativ cu pacienţii care au primit doar tratament cu ultrasunete şi stimulare electrică transcutanată.
Exerciţiile sunt şi ele eficiente în managementul artrozei. Este limpede faptul că este mai eficient să se combine scăderea ponderală cu exerciţiul fizic, iar acest aspect trebuie încurajat şi facilitat.
Studiile au arătat beneficiile dietei şi ale exerciţiilor fizice la persoanele supraponderale de sex feminin diagnosticate cu gonartroză. Unii autori au comparat exerciţiile şi scăderea ponderală prin dietă doar cu exerciţiile la pacienţii vârstnici cu gonartroză şi au găsit că ambele grupuri au pierdut din greutate şi au avut reduceri marcate ale durerii şi disfunctionalităţii. Dieta în combinaţie cu exerciţiul fizic au fost cele mai eficiente în îmbunătăţirea autodeclarată a parametrilor privind durerea şi funcţionalitatea, în timp ce dieta singură a ameliorat doar funcţia fizică. Prevenirea obezităţii, încurajarea activităţii fizice şi menţinerea unei bune funcţionalităţi fizice reprezintă strategii importante. Interesul major este îndreptat asupra modului de îmbunătăţire a dietelor şi a activităţii fizice, pentru a controla obezitatea şi a îmbunătăţi calitatea vieţii.
Strategiile sănătăţii publice trebuie să se concentreze asupra oamenilor sănătoşi, incluzând şi copiii, dar atenţia trebuie menţinută şi asupra persoanelor care deja prezintă probleme articulare şi o restricţie a funcţiei fizice, cauzate de afecţiuni ale membrelor inferioare.
Este esenţial să existe un singur mesaj despre dietă, greutate corporală şi nivelul activităţii fizice pentru toate suferinţele care pot beneficia de pe urma acestor recomandări.


Dr. Georgiana Tache
Medic primar recuperare medicala
Doctor in stiinte medicale
0723. 626. 289

joi, 12 iunie 2008

Podoaba capilară

De la imaginile Egiptului Antic, Antichitatea Greco Latină continuând apoi cu Renașterea, varietatea aranjamentelor capilare dau o idee constantă asupra locului pe care îl ocupă podoaba capilară în definirea și sublinierea trăsăturilor fizionomiei umane. Poeții clasici fac referiri frecvente asupra părului (“pe umeri pletele-I curgea râu”) iar folclorul românesc abundă în referințe și trimiteri pe aceeași temă.

Părul strălucitor, unduitor, cu reflexe de aer pur sau negre albastre trebuie armonizat cu cromatica cutanată și a vestimentației constituie un “dialog” al frumosului mai mult sau mai puțin provocator.

Îngrijirea părului devine astfel un factor essențial pentru creearea imaginii dorite.
Ciclul normal de creștere al părului durează 2-6 ani. Fiecare fir de păr crește cu câte 1cm/an. Din totalitatea scalpului 90% din păr crește iar 10% este în perioada de repaus. După 2-3 luni acest păr cade pentru a-i lua locul noul păr care crește în aceeași zonă. Căderea părului în fiecare zi până la o anumită limită (cca 50-100 fire/ zi) este normală dar anumite categorii pot avea o pierdere excesivă.

Dintre cauzele care pot provoca o pierdere de păr excesivă enumerăm :
a) bolile grave, intervențiile chirurgicale majore având ca mecanism stresul provocat
b) disfuncțiile hormonale de exemplu hiper sau hip funcția tiroidiană
Tratamentul hormonal poate opri căderea părului.
Hormonii estrogeni sau androgeni pot constitui factori cauzali în căderea părului.
c) post partum-ul imediat induce pierderea părului printr-un mecanism simplu: hormonii revin la nivelul normal din presarcină ceea ce produce căderea părului prin dispariția suportului hormonal existent în timpul sarcinii.
d) anumite produse farmaceutice induc pierderea părului: anticoagulante, chimioterapice, anticonceptionale, antidepresive
e) infecțiile fungice ale scalpului produc căderea părului la copii.

Tratamentul anifungal local rezolvă problema.
f) bolile de sistem: bolile de collagen, diabetul.
Din sumara enumerare constatăm multitudinea factorilor cauzali ce pot influența creșterea ca și căderea părului. Nu trebuie uitată “amprenta genetică” a individului.
Modelul de alopecie masculin este cauza cea mai frecventă în pierderea podoabei capilare. Tratarea chimică a părului (coloranți sintetici) ca și tratamentele termice repetate pot induce degradarea părului mergând până la distrugerea lui.

Tratamentul natural poate asigura devoltarea normală a firului de păr. Noi recomandăm: Nutriosteomarin-ul (Elidor) împreună cu Mineralveg (Elidor) (4-6cpr.zi), constituind sursa de oligominerale necesare dezvoltării părului; Ursomax-ul (Elidor) induce un efect stabilizator asupra echilibrului hormonal (în special tiroidian) cu efect benefic asupra creșterii părului. Reacția scalpului gras, normal, uscat pot constitui particularitățile care trebuiesc luate în calcul.
Administrarea de Loțiune herbală pentru păr (Elidor) sau Loțiune tonică pentru păr (Elidor) induc imediat o diminuare a căderii părului.

Există extracte herbale cu rol stimulator și protector asupra firului de păr. Mai mult decât atât anumite șampoane Elidor induc o cromație naturală plăcută.
Astfel: Șamponul cu Nalbă și mușețel se recomandă pentru părul blond, Șamponul cu nucă verde se recomandă pentru părul castaniu închis, Șamponul cu unguraș și frunze de nuc pentru părul negru. Pentru cei cu mătreață recomandăm Șamponul cu Gimbir (Elidor).
Tradițiile vechi românești ne determină sa recomandăm și IARBA MARE, care are întradevar influențe salutare asupra părului.

La pacienții cu deficit imunitar (infecții fungice, scalp) recomandăm Șampon cu Ghimbir și Echinaceea (Elidor) sau Șampon cu extract de Muguri de plop (Elidor)Îngrijirea părului prin metode naturale asigură protecție ca și stimularea podoabei capilare pe care unii dintre noi o mai regăsim doar în fotografii îngălbenite.

Dr. Sorin Godeanu

Reumatismul degenerativ

Reprezintă o entitate în care sunt inclus o serie de afecțiuni dintre care cele mai frecvente incriminate în apariția durerii sunt: osteoartrita (afecțiune inflamatorie la nivelul articulațiilor ce afectează toate vârstele), artroza (alterarea distructivă a cartilagiilor sau fibrocartilagiilor articulare, de natură degenerativă). Factorii de risc predispozanți sunt reprezentanți de sex (femeile după 40 ani sunt mai predispuse), obezitate, eforturi fizice suprasolicitante, antecedente heredo-colaterale sau personale de boli articulare.
Clinic. Durerea este primul simptom care apare la încercarea de mobilizare a articulațiilor, mai ales dacă se exagerează sau după o perioadă mai lungă de repaus; de obicei dispare la repaus. Rigiditatea matinală sau după repaus, dispare după 1-2 minute de mișcare. Uneori în faze avansate determină pierderea completă a libertății de mișcare în articulația respectivă. Limitarea mișcărilor. Semne de inflamație-tumefacția, roșeața, creșterea temperaturii locale, durerea.
Uneori simptomatologia este ușoară și boala poate fi descoperită întâmplător cu ocazia unui examen radiologic. Alteori simptomatologia este ușoară și boala poate fi descoperită întâmplător cu ocazia unui examen radiologic. Alterori simptomatologia este atât de severă încât bolnavul nu mai poate efectua nici cele mai simple activități.
Tratament, obiective:
Profilaxia artrozei
Diminuarea procesdului inflamator și al durerii
Prevenirea deformărilor articulare și îmbunătățirea condiției fizice

Profilaxia artrozei se realizează prin tratarea tulburărilor endocrine, bolilor de nutriție și îndepărtarea focarelor infecțioase care induc crizele, artrita-artroza cu progresia modificărilor artrozice.
Tratamentul fitoterapeutic necesită în primul rând detoxifierea organismului cu Ursomax, Purofort și Depurex, pe o perioadă de 1-2 luni (2-3 cp/zi).
Diminuarea procesului inflamator și al durerii de realizeză prin utilizarea binomului terapeutic Elidor: terapia cu Frecție Elidor și Kinetic Gel pentru neutralizarea mediatorilor inflamatori din focarele reumatice. Se aplică de cel puțin 3 ori pe zi, inițial Frecția Elidor apoi Gelul Kinetic, în foarte multe cazuri rezultatele fiind spectaculoase. O cale alternativă pentru aspirina vegetală este: Ex Reuma 2-3 cp/zi, până la diminuarea simptomatologiei.
Pacienții cu reumatism vor aborda un regim de viață de protecție locomotorie, vor face cure heliomarine, cure cu nămol.

Întrebări și informații suplimentare:
Farmacist Mioara Duglea 0744 622 587- Farmacia Afina
Dr. Doina Marin 0742 987 584
Dr. Elena Andrei 0727 22 593

www.elidor.ro

Arsurile solare

Arsura solară se produce prin supraexpunerea suprafeţei cutanate la radiaţiile UV. Din start trebuie recunoscut că soarele nu are efect benefic asupra fiziologiei umane, cu excepţia metabolismului vitaminei D, în care un precursor se activează.
Simptomele şi semnele arsurii solare sunt: eritem tegumentar, durere, sensibilitate, apariţia unor vezicule cutanate.

Pentru a se produce arsura solară sunt suficiente 15 minute. După 2-6 ore, pielea devine roşie, iar durerea devine maximă în 6-48 ore. Arsura se dezvoltă în 24-72 ore, fiind urmată de peeling în 4-8 zile. Peelingul şi pruritul pot continua 8 săptămâni.
Arsurile cele mai grave se produc între orele 10 şi 16 (cu cât umbra este mai mică cu atât gravitatea arsurilor este mai mare – când soarele se află perpendicular deasupra capului).
Organismul uman răspunde la agresiunea radiaţiilor prin:
a) repararea ADN-ului
b) creşterea melaninei (pigmentarea)

Melanina transformă fotonii UV în căldură, fără a genera radicali liberi, fiind un fotoprotector împotriva distrugerii directe sau indirecte a ADN-ului.
Aserţiunea „arsura solară produce cancer” este valabilă când se referă la carcinomul bazal sau squamos. Melanomul se produce printr-un mecanism diferit (creşte cantitatea de radicali liberi, care măresc riscul de apariţie a melanomului malign).


Ecranele solare protectoare blochează radiaţiile UV, care nu mai pătrund în piele, astfel încât ele previn arsurile solare, ca şi apariţia cancerului de piele. Dacă filtrul solar (emulsie) este absorbit în piele, el previne numai arsurile solare, dar creşte cantitatea de radicali liberi care pot induce metabolismul malign. Acesta este motivul pentru care specialiştii dermatologi au conceput următorul protocol: se aplică emulsia solară (ELIDOR) cu cca 25-30 minute înainte de expunerea la soare, urmând reaplicarea după 15-30 minute de la începutul expunerii. Dacă persoana în cauză face baie, este obligatorie reaplicarea de EMULSIE SOLARĂ (ELIDOR). Un ecran solar cu factor de protecţie solară (Sunburn Protection Factor - SPF) cu valoarea 10 blochează 90% din radiaţiile UV-B.

Pentru profilaxia arsurii solare recomandăm EMULSIA SOLARĂ ELIDOR, care, prin substanţele active naturale (miere de albine, rozmarin, calendula, vitaminele A şi E, tinctura de propolis), intervine ca un filtru foarte activ pentru radiaţiile UV şi, în plus, ca inactivator al radicalilor liberi.
Pentru după şedinţele de expunere la soare recomandăm EMULSIA după PLAJĂ, cu calităţi antiinflamatorii şi de reducere a radicalilor liberi. Ca substanţe naturale active menţionăm: uleiul de Jojoba, uleiul de cătină presat la rece, centella asiatica, B-caroten. Eficacitatea lor este evidentă, pacientul scăpând de şicanele arsurilor solare.

În cazul în care expunerea la soare este prelungită, se impune folosirea gelului cicatrizant Elidor. Se administrează de cca 3 ori pe zi, evitându-se expunerea la soare. Rezultatele tratamentului sunt excelente, aceste produse fiind folosite pe plajele cu soare intens (Spania, Grecia, Italia).
Pacienţilor care petrec mai mult timp pe plajă, le recomandăm, pentru un somn liniştit: CALMOPLANTIN (ELIDOR) 1-2 comprimate la culcare, iar pentru diminuarea iritabilităţii în timpul zilei: ANTISTRES 1-3 comprimate/zi. Ca reductor sistemic (pentru radicalii liberi care se formează din abundenţă) recomandăm: URSOMAX (ELIDOR) 3-6 comprimate/zi; CAROFORT PLUS (ELIDOR) 3-6 comprimate/zi.

Ca o concluzie, menţionăm că expunerea la soare trebuie să fie atent monitorizată, cunoscând riscurile reale pe care le implică, deşi este un obicei care ne face atâta plăcere în fiecare an.

Dr. Sorin Godeanu
www.elidor.ro

Tahicardiile şi defibrilatoarele implantabile

Inima este un muşchi care pompează sânge bogat în oxigen şi substanţe hrănitoare către toate celulele organismului. Are două camere în partea superioară (atriile) şi două în cea inferioară (ventriculele).
Activitatea inimii este declanşată de impulsuri electrice produse de stimulatorul natural al acesteia, nodul sinusal, aflat în atriul drept. Impulsurile călătoresc prin masa musculară a atriilor, determinându-le să se contracte, după care, trecând printr-o joncţiune aflată în mijlocul inimii (nodul atrioventricular), se transmit în întreaga masă musculară a ventriculelor, declanşând contracţia acestora. Următorul impuls declanşează un nou ciclu.

Inima sănătoasă bate regulat, cu o frecvenţă (puls) de 50-80 bătăi/minut atunci când ne aflăm în repaus. Acest ritm poate creşte uşor peste 100 bătăi/minut, dacă este necesar, atunci când efectuăm o activitate fizică. Nodul sinusal este responsabil pentru această ajustare. El este stimulat la rândul lui de hormoni şi de sistemul nervos.

În cazul în care ritmul cardiac este prea rapid (peste 100 de bătăi/minut), se numeşte tahicardie. Aceasta devine periculoasă în momentul în care pulsul atinge valori de peste 170-180 bătăi/minut. Tahicardiile sunt cu atât mai periculoase cu cât originea impulsurilor electrice care activează inima se află în ventricule în loc de nodul sinusal. Această formă de aritmie, numită tahicardie ventriculară, este adesea însoţită de o senzaţie de ameţeală şi de slăbiciune.
În cazul în care ritmul cardiac creşte în continuare, tahicardia se poate transforma în fibrilaţie, pe parcursul căreia în inimă nu mai există nici un fel de activitate organizată. Aceasta este o situaţie periculoasă pentru viaţa pacientului.

Pacienţii care deja au afecţiuni ale inimii (cum sunt cei cu boli coronare sau cu insuficienţă cardiacă) sau cei la care transmisia stimulării electrice este deteriorată (de exemplu, după un infarct miocardic) prezintă un risc crescut de apariţie a fibrilaţiei.
Situaţiile critice pot fi depăşite cu ajutorul unui impuls electric, aşa-numita defibrilare. În acest fel, toţi muşchii inimii sunt excitaţi în acelaşi timp, dând astfel posibilitatea nodului sinusal să preia controlul inimii printr-o stimulare regulată.

O protecţie efectivă împotriva acestor tulburări periculoase de ritm cardiac o poate asigura defibrilatorul implantabil. Dispozitivul evită sau opreşte la timp aritmiile ventriculare rapide şi restaurează ritmul cardiac normal. Sistemul conţine trei componente: generatorul de impulsuri, electrozii şi un sistem de programare.

Generatorul de impulsuri este un dispozitiv cu un volum de aproximativ 36 cc, un pic mai mare decât o cutie de chibrituri. El lucrează ca un mic computer. Defibrilatorul asimilează informaţii despre ritmul cardiac cu ajutorul electrozilor. El verifică dacă frecvenţa cardiacă este prea lentă sau prea rapidă şi dacă inima bate regulat sau neregulat. În cazul în care se constată abateri de la ritmul normal, acestea sunt memorate de defibrilator sub forma unor ECG.
Aceste date conţin informaţii valoroase pentru cardiolog. Ele pot fi citite cu ajutorul programatorului, astfel încât medicul poate lua măsurile corespunzătoare. Energia necesară defibrilatorului pentru a funcţiona vine de la o baterie specială, care poate rezista între 5 şi 10 ani, în funcţie de solicitări.

Generatorul de impulsuri electrice este introdus sub piele în zona pieptului. De cele mai multe ori, o anestezie locală este suficientă pentru această operaţiune.
Conectarea la inimă se face cu ajutorul electrozilor. În timpul operaţiei, aceştia sunt introduşi printr-o venă până în interiorul inimii. Funcţionarea defibrilatorului este apoi testată şi ajustată în funcţie de caracteristicile fiecărui pacient.
Dr. Robert Alexandru
Tel:021.223.64.22

Biorezonanța magnetică diagnostic și terapie


Nu doctorul vindecă boala, ci corpul ca întreg se vindecă”- Hipocrate

Medicina energetică sau vibrațională cercetează corpul electric, biocâmpul, aflând mai mult despre pacient decât conștientizează acesta la momentul respectiv. Se procesează de două ori mai multe informații, se îmbunătățește acuratețea testelor și a posibilității terapeutice.
Este un sistem de investigație care nu oferă diagnostice (bazate pe simptome și semne clinice și de laborator) ci prediagnostice, orientări asupra stării funcționale a întregului organsim, alegând automat și remediile cele mai potrivite, individualizate conform priorităților fiecărui pacient, fiind total neinvaziv, eficient profilactic și curativ. Unele atenționări vizează tulburări în stadiu incipient, nesesizate clinic sau prin analize uzuale de laborator, altele se referă la stadii evolutive ale unor afecțiuni cunoscute deja, poate chiar tratate anterior.

Neuron este un aparat care nu folosește calcule empirice, ci un sistem științific,bazat pe fizica quantică, cu o evoluție și perfecționare ce durează de mai mult de zece ani și care în țările avansate economic și social se folosește curent. Este un real ajutor pentru medici și pacienți în depistarea precoce a unor disfuncții precum și a factorilor cauzali, în etapa în care capacitățile funcționale ale organsimului sunt încă la nivele ridicate și capabile de a elimina pericolul unor afecțiuni grave, prin metode cât mai puțin agresive. Prin aceasta, el diferă mult de medicina clasică, alopată, care intervine de regulă când apar simptomele, semne ale unei afecțiuni deja instalate. Sistemul este neinvaziv și lipsit de efecte secundare, totuși este contraindicat purtătorilor de stimulator cardiac și celor cu comitialitate incorect tratată (cu crize frecvente).

În urma testului, se oferă medicului și pacientului informații referitoare la disfuncțiile fiecărui organ în parte, în ordinea gradului de deviere față de normal. Referirile asupra organelor de simț și asupra unor valori (ex. TA, colesterol, Hb, glicemie) sunt direcționale (scăzut- crescut) fără repere numerice. Sunt evidențiate informații importante despre necesitățile de bază ale organismului investigat: oxigenare, hidratare, factori nutritivi (aminoacizi, vitamine, minerale, oligoelemente), necesitatea de refacere prin somn, de relaxare fizică și mentală.
Sunt identificați factori agresori asupra organismului (de stres): chimic, geopatic, traumatic, emoțional, psihosocial, etc. și capacitatea organismului respectiv de a răspunde acestor factori (faza de alarmă, de adaptare sau de epuizare). Este evaluată starea organelor interne, a glandelor endocrine, a sistemelor enzimatice, a metabolismului glucidic, lipidic și proteic, echilibrul acido - bazic și vitalitatea celulară. Se poate testa compatibilitatea pacientului cu tipuri de alimente, medicamente sau produse naturale. Din informațiile oferite, medicul poate aprofunda detalii referitoare la: imunitate (tumorală, celulară, reacții autoimune); alergii, sensibilități, intoleranțe; prezența și riscul activității unor agenți patogeni (virusuri, bacterii, fungi, paraziti...); blocaje energetice (meridiane, chakre) și efectele lor în performanță, starea de bine, ritmul somn-veghe, stări de oboseală cronică; prezența energiilor negative (radiații, câmpuri electromagnetice, unde geopatogene); factori ereditari; echilibrul neuro-endocrin și al neuro-transmitatorilor, ce sunt afectați de stres; toxine de diferite categorii și efectele lor în organism; riscul degenerativ (pe oase, articulații, noduli, chisturi, tumori cu localizări generale); riscul și cauzele oscilațiilor de masă corporală (slăbiri/obezitate, supraponderalitate); cauzele și remediul tulburărilor de menopauză/andropauză/adolescență; tipul morfo-fiziologic constituțional al copiilor, valabil pentru un stil de viață și alimentație potrivită, personalizată din faze timpurii.

În situațiile în care acest lucru se impune, se indică efectuarea altor examene medicale specializate sau de laborator. În țările avansate, cu experiență în utilizarea sa, sistemul este folosit în cea mai mare parte în scop profilactic și terapeutic.

Cu ajutorul său se poate reduce gradul de uzură organică, se poate realiza detoxifiere intensă, înclusiv de nicotină (există un program dedicat special celor care doresc să se lase de fumat), se poate obține reechilibrarea bioenergetică. În acest scop, aparatul conține în programul său peste 50 de energii corective. Pe baza datelor culese, medicul ActiveCare ® se orientează asupra schimbărilor necesare în modul de viață și poate recomanda cele mai potrivite remedii pentru păstrarea sau îmbunătățirea sănătății. Este de dorit ca produsele vizate să conțină numai elemente naturale, în concentrațiile și corelările necesare pentru reechilibrarea naturală a funcțiilor organismului.

Dr.Gabriela Morusan

www.activecare.ro

BIOREZONANŢĂ ŞI TERAPIE MORA


Aceasta este o evaluare completă a stării de sănătate a organismului(screening) asociată cu o terapie de armonizare particulară, personalizată pentru persoana respectivă.

Metoda are la bază principiile medicinei bioenergetice, dezvoltată în urma cercetărilor din ultimii 25 de ani în biofizică.
Screeningul şi terapia Mora NU SUNT: electrostimulare, electroterapie, iradiere; bioenergetică (paranormal).

În ultimii 20 ani, s-a observat că medicina modernă nu poate detecta starea de boală din stadiile incipiente, întrucât orice afecţiune începe la nivel celular, prin perturbări la nivelul biocâmpului. Când aceste dizarmonii nu sunt reglate la timp, bolile manifestate devin dificile şi costisitoare.
Metodele bioenergetice lucrează cu componenta electromagnetică a corpului uman şi a oricărui element, substanţă, microorganism, parazit, virus etc. din natură, care emit, fiecare, frecvenţe electromagnetice specifice. Acestea pot fi comparate, dar sunt mai fine decât impulsurile cardiace detectabile prin EKG sau cele ale creierului (EEG).


În timp ce tratamentele chimice se adresează structurii biochimice, cele chirurgicale, structurii anatomo-fiziologice, bioenergetica se adresează structurii subtile, electromagnetice a celulelor şi componentelor sale intime, fără efecte secundare, căci se foloseşte strict modelul personal de informaţie, care este echilibrat, în cazul unor dezechilibre prezente.
Evaluarea şi terapia sunt ghidate prin măsurarea punctelor de acupunctură.
Scopul este să se neutralizeze vibraţiile electromagnetice dizarmonice din corp , pentru a fi înlocuite, prin armonizare internă, cu vibraţii potrivite acelei persoane, crescând imunitatea şi redând celulelor funcţiile de regenerare şi metabolism normale. Acest lucru se realizează folosind energetica proprie persoanei, aparatul efectuând doar evaluarea şi conversia acestor vibraţii.

AFECŢIUNILE TRATABILE:
- durerile acute şi/sau cronice din orice afecţiune asociată;
- detoxifierea organismului de elemente nocive (alergeni, paraziţi, viruşi, metale grele, chimicale etc.);
- afecţiunile dermatologice (eczemă, psoriazis, dermatite, acnee etc.);
- sindromul de oboseală cronică, stres;
- tulburările hormonale;
- bolile circulatorii (cardiace, periferice);
- tulburările metabolice( hepatite, litiaza biliară, renală, gastrite, ulcere, inflamaţiile ale colonului, disbacterioze, colon iritabil etc.);
- intoxicaţiile alimentare şi de mediu (inclusiv cele elecromagnetice);
- testări de alimente, medicamente, amalgamuri;
- obezitate/supraponderabilitate;
- etc.
Metoda este sigură inclusiv la copii.
De la prima şedinţă se pot obţine remedieri eficiente, în bolile cronice, fiind nevoie de 3-4 şedinţe ulterioare.
ActiveCare dispune de unicul aparat NEURON din Bucureşti, pentru a vă oferi servicii de evaluare invazivă, pornind de la cauza intrinsecă, pentru a facilita “propriului vindecător” din Dvs. să prevină îmbolnăvirea sau să vă complementeze tratamentele urmate, stimulându-le eficienţa.

Dr. Gabriela Morusan
Tel:0724 570 473, 021 310 0122

www.activecare.ro

MEDICINA ENERGETICĂ – prezentul şi viitorul echilibrării naturale a sănătăţii

Folosirea “Înţelepciunii Universale” este cheia rezolvării problemelor de sănătate cu care ne confruntăm, de la o simplă oboseală, până la afecţiuni cronice şi răni severe.

Electromagnetismul se poate utiliza atât pentru diagnostic periodic şi precoce - pentru evaluarea stării de sănătate a organismului ca întreg-, cât şi pentru echilibrarea organismului uman, ori de câte ori este nevoie, ca metodă de tratament curativ şi preventiv împotriva instalării afecţiunilor severe sau complicaţiilor, dar şi pentru stimularea vindecării rănilor (cicatricilor post-operatorii).

Ne confruntăm, în fiecare zi, cu un conflict intern între radicalii liberi şi antioxidanţii administraţi de organism pentru echilibrarea funcţionării corpului. Folosirea vibraţiilor energetice creşte de 100 ori activitatea antioxidanţilor, acţiunea fiind instantanee, în mod natural procesul ar dura 6-12 ore, timp în care acţiunea negativă a radicalilor liberi la nivelul proteinelor celulare s-ar instala deja şi procesele ar deveni dificil de armonizat (studii realizate la Cambridge, şi la Standford).
Câmpul normal electromagnetic terestru este de 0,7 gauss. Cel therapeutic este de 1,5 gauss. Diferenţa se datorează încărcării externe ce afectează funcţionarea celulelor.
Dacă în mediul exterior frecvenţa electromagnetică este depăşită (invadarea spaţiului electromagnetic cu aparate electronice: celulare, antene, aparate electro-casnice, etc.), celulele trebuie ajutate, ca prin armonizarea naturală, organismul să-şi regleze singur necesarul vibraţional, în locurile disarmonice.

Astfel, se menţine permanent mediul prielnic vieţii celulelor, fără dezechilibrele pe care le numim boli sau afectări ale stării de bine (minte-emoţii-corp).
PREVENTIV ŞI TERAPEUTIC = ECHILIBRU VITAL

ActiveCare asigură îngrijiri medicale la domiciliu pentru boli cronice, tratamentul plăgilor şi al escarelor, ajutor în alimentaţie, igienă individuală, mobilizare, recuperare motorie, tratamente medicamentoase şi recoltarea de produse biologice.

Profesioniştii ActiveCare tratează persoana care necesită îngrijiri ca pe o fiinţă umană în integralitatea sa împreună cu alţi specialişti, şi cu familia sau aparţinătorii acesteia, îngrijirile la domiciliu cuprinzând componente psihologice, spirituale, socio-culturale şi fiziologice. Îngrijirile persoanelor la domiciliu necesită un efort susţinut atât din partea echipei de îngrijiri medicale, cât şi din partea familiei pe toate laturile mai sus amintite pentru a putea maximiza şansele de vindecare şi restabilire a homeostaziei, acolo unde este cazul, sau de reeducare şi restabilire a unui grad de independenţă satisfăcător, care să asigure cel mai mare confort posibil, în viaţa de zi cu zi.

Asistenţii medicali şi infirmierele au o bogată experienţă de lucrul cu persoane în vârstă, imobilizate la pat sau nu, cu deficienţe senzoriale sau motorii, cu boli cronice sau degenerative în diverse stadii.

Experienţa, profesionalismul şi dăruirea cu care personalul ActiveCare acordă îngrijiri la domiciliu la cele mai înalte standarde în domeniu sunt cartea noastră de vizită pe care o prezentăm tuturor celor care vor să apeleze la serviciile noastre.
Tot ce facem este PENTRU BINELE DUMNEAVOASTRĂ!

Echipa Activecare
www.activecare.ro
Tel: 021. 310.01.22

miercuri, 11 iunie 2008

Recuperarea în ligamentoplastia genunchiului

Genunchiul, cea mai complexă articulaţie a corpului, este sediul celor mai frecvente leziuni (un sfert din totalul leziunilor articulare şi o treime din cel al traumatismelor). Între acestea, rupturile aparatului capsuloligamentar - entorsele grave -, reprezintă o patologie des întâlnită în rândul tinerilor activi, în special al celor care practică sporturi, motiv pentru care vom detalia câteva aspecte.

Entorsele grave de genunchi sunt caracterizate de ruptura totală sau parţială a ligamentelor (anterioare, posterioare, interne, externe, încrucişate), cu sau fără smulgerea capsulei, a cartilajului sau osului, lezarea meniscului, conducând la instabilitatea dureroasă a acestei articulaţii şi la invaliditate.

Se consideră că entorsele uşoare, cu ruptură de ligament lateral sau încrucişat posterior, nu se însoţesc de instabilitate şi au şanse foarte bune de a se rezolva conservator (cu imobilizare de câteva săptămâni se obţine o cicatrizare satisfăcătoare), în timp ce entorsele grave, cu multiple rupturi, incluzând şi ligamentul încrucişat anterior, sunt urmate de instabilitate articulară marcată şi au indicaţie fermă de intervenţie chirurgicală.
În ultimii ani, intervenţia clasică, cea cu abord anterior, a fost înlocuită de artroscopie, o procedură ce implică doar câteva mici incizii la nivelul pielii, mai puţin traumatizantă pentru pacient şi cu o durată a recuperării semnificativ scurtată.
Stabilirea indicaţiei şi a momentului operator aparţine medicului ortoped după o evaluare clinică şi, eventual, imagistică (rezonanţă nucleară), iar perioada pre şi postoperatorie, recuperării medicale.

În cele mai multe cazuri, artroplastia se temporizează câteva săptămâni, perioadă în care pacientul şi specialistul de recuperare medicală trebuie să combată durerea, inflamaţia şi instalarea hipotoniei musculare a stabilizatorilor genunchiului. În primele ore consecutive traumatismului se instalează hidrartroza sau hemartroza, evidenţiate de mărirea în volum a genunchiului şi însoţite de durere şi impotenţă funcţională. Se indică aplicaţia de rece, medicaţia (antiinflamatoare şi analgezice), repausul prelungit la pat, deplasarea fără sprijin pe membrul afectat, cu ajutorul unui baston şi uneori imobilizarea în orteză. Electroterapia cu efect analgezic şi antiinflamator, ca şi kinetoterapia atent coordonată (cu scop de tonifiere musculară, dar fără solicitarea articulaţiei), completează conduita preoperatorie.
Perioada postoperatorie este mai lungă, cu durată de câteva luni, şi mai dificilă, având ca obiective indoloritatea, recuperarea stabilităţii şi mobilităţii articulare, iar ca mijloace, kinetoterapia, electroterapia şi, eventual, medicaţia.

Dr. Mădălina Sidere
medic specialist recuperare medicală

Vitamina D din ulei din ficat de cod

Consumând mai mult de 800 mg de calciu pe zi poate să nu fie de ajuns pentru sănătatea oaselor, dacă organismul nu are la dispoziţie destulă vitamină D, spun cercetătorii islandezi.
Folosind datele dintr-un studiu la care au participat mai mult de 900 de adulţi, cercetătorii au concluzionat că o cantitate suficientă de vitamina D poate asigura un nivel ideal de calciu, chiar şi atunci când consumul de calciu este ceva mai mic de 800 mg/zi.
Consumând mai mult de 1200 mg calciu pe zi, fără aportul unei cantităţi suficiente de vitamină D, nu se ajunge la nivelul ideal de calciu pentru sănătatea oaselor.
Numărul celor afectaţi de osteoporoză este în continuă creştere, numai în Europa osteoporoza cauzând circa 1,1 milioane de fracturi în fiecare an, cu costuri sociale considerabile. Unii cercetători recomandă un creşterea consumului de vitamina D, dar nu s-a determinat exact care este necesarul unei diete adecvate.
În urma a numeroase studii, medicii şi practicienii subliniază importanţa consumului suplimentar de vitamina D, mai ales în perioada în care expunerea la soare este scazută, precum şi în perioadele de convalescenţă, mai ales după fracturi şi când sursele alimentare sunt insuficiente.
Cercetările lui Dyerberg şi Bang, în Groenlanda, referitoare la uleiurile de peşte şi posibilele efecte asupra sănătăţii ale acizilor graşi Omega-3, au devenit un subiect de mare interes, atât pentru cercetători, cât şi pentru publicul larg.
În Islanda aceste cercetări au fost urmărite cu un interes particular, islandezii având o mare tradiţie în consumul de peşte, dar şi în consumul de Ulei din ficat de cod, de către islandezii de toate vârstele. De secole, lipsa luminii solare în timpul lungii nopţi de iarnă a făcut din Uleiul de ficat de cod o sursă importantă, chiar indispensabilă, de vitamine, D şi A.
După sintetizarea vitaminei D, Uleiul din ficat de cod a continuat să fie la fel de popular în Islanda, mai mult de jumătate din populaţia Islandei consumându-l cu regularitate, chiar şi vara. Doza obişnuită este între 5 şi 10 micrograme pe zi, dar unele persoane, în special cele în vârstă, iau o cantitate ceva mai mare, deoarece s-a observat o creştere a imunităţii şi a rezistenţei la efort fizic şi la stres, menţinerea stării de bine a organismului, în general.
Uleiul din ficat de cod este şi o sursă de acizi graşi Omega-3, mulţi cercetători atrăgând atenţia asupra conţinutului bogat de vitamină A şi D, de aceea trebuie să se ia în considerare conţinutul de vitamine, dacă se doreşte doar un aport crescut de Omega-3.
O utilizare îndelungată a unor cantităţi mari de Ulei din ficat de cod poate avea, teoretic efecte de supradozare, dar studiile nu au demonstrat-o şi nu au fost niciodată raportate cazuri de astfel de intoxicaţii la cei care au folosit Ulei din ficat de cod.
Suplimentele alimentare de bună calitate sunt de o puritate deosebită, tehnologiile noi asigurând eliminarea contaminanţilor; contaminanţii din apele poluate se acumulează în peşti şi aceştia devin toxici, chiar dacă sunt proaspeţi.

Copiii au fost şi sunt beneficiarii principali ai acestei terapii tradiţionale, printre efectele Uleiului din ficat de cod, bogat în vitaminele A şi D, numărându-se asigurarea creşterii normale a dinţilor (uşurează erupţia dinţilor şi reduce riscul de apariţie a cariilor) şi a oaselor, precum şi asigurarea unei dezvoltări oculare normale, favorizând o dezvoltare armonioasă a corpului, ceea ce este de mare interes pentru copiii cu probleme de creştere.
La copiii care au consumat constant ulei de peşte s-a observat de asemenea o îmbunătăţire a funcţiei cognitive, mai ales ameliorarea ADHD şi a altor tulburări de comportament.

Adulţii şi persoanele în vârstă cunosc încă din copilărie uleiul de peşte şi ştiu că ameliorareză simptomele osteoporozei, sporeşte imunitatea şi vitalitatea. S-a observat un efect cumulat la Uleiul din ficat de cod - al vitaminei D, de fixare a calciului şi al Omega-3, care ajută la diminuarea pierderii de masă osoasă.
Uleiul din ficat de cod este benefic pentru menţinerea stării generale bune de sănătate, la toate vârstele.
Carenţa severă de vitamina D determină:La copii: rahitism – mineralizarea osoasă şi creşterea oaselor sunt afectate, oasele lungi se curbează, cutia toracică se deformează, fontanelele se închid târziu. În cazuri severe de tetanie pot apărea convulsii.La adulţi: osteomalacie şi osteoporoză – la vârstnici apare demineralizarea osoasă, cu dureri musculare şi osoase şi risc crescut de fracturare.Pacienţii aflaţi sub tratament, cu afecţiuni grave, ca hipertiroidism primar, tuberculoză, limfom şi sarcoidoză, epilepsie, boli autoimune, artrită, astm, boli renale, boli cardio-vasculare avansate sunt sfătuiţi să consulte medicul pentru stabilirea unei conduite terapeutice adecvate privind suplimentarea dietei cu vitamina D.

Saga Sanatate
330.31.17

Remediile fitoterapeutice recomandate unei persoane care suferă de diabet

Remediile fitoterapeutice sunt nutrienţi alimentari (suplimente nutritive) care se asociază cu medicaţia alopată de bază, constituite din: insulină (pentru diabeticul de tip I) şi antidiabeticele orale (pentru diabeticul de tip II).
Aceste medicaţii nu se pot înlocui prin suplimente alimentare; acestea stimulează producţia naturală a insulinei şi amplifică rezultatele benefice ale medicaţiei specifice.
- Recomandăm :
1. Fitodiabul – cu acţiune hipoglicemiantă prin acidul mirtilic ce stimulează secreţia naturală de insulină crescând utilizarea periferică a glucozei; în acelaşi timp exercită o puternică acţiune antioxidantă şi hipolipemiantă prin compuşii săi prezenţi în frunzele şi fructele de afin, în păstăile uscate de fasole şi in dudul alb producând un mai bun echilibru al bolii .
2. Momordica – supliment nutritiv care reglează nivelul glicemiei prin intermediul polipeptidei “ P “(cu activitate asemănătoare insulinei ce stimulează insulele Langerhans pancreatice – crescând secreţia de insulină. Preparatul mai poate fi folosit şi de persoane sănătoase, obeze sau cu exces ponderal – predispuse la diabet, pentru prevenirea acestei boli-menţinând nivelul glicemiei la valori normale. Are acţiune diuretică şi depurativă – diminuând complicaţiile diabetului; nu se administrează copiilor – se administrează la adulţi câte 2-6 tablete pe zi.
3. Neuromiomul – obţinut din pulbere de grâu, orez, ardei, floarea soarelui şi măceş – participă la procesul de refacere a nervilor. Este indicat în polineuropatia diabetică periferică, somatică (care produce colici intestinale puternice) şi vegetative precum şi în neuropatia alcoolică şi toxică. Se recomandă câte 2 tablete de trei ori pe zi cu un tratament de întreţinere de o tabletă de trei ori pe zi; se întrerupe în crizele acute de ulcer gastroduodenal.
4. Gemoderivat de afine – ca protector în profilaxia retinopatiei diabetice .
5. Gemoderivat de dud negru – pentru toleranţa alterată la glucoză şi complicaţiile vasculare ale diabetului (retinita diabetică).
6. Gemoderivat de plop negru – are acţiune pe peretele vascular, reduce spasmul favorizând circulaţia colaterală în cazul arteritelor membrelor pelvine.
7. Gemoderivat de liliac – se administrează dacă pacientul diabetic suferă şi de o cardiopatie ischemică; acesta ameliorează oxigenarea, nutriţia şi troficitatea miocardului, previne infarctul de miocard – atât de frecvent la aceşti bolnavi.
8. Creşterea imunităţii – prin administrarea preventivă şi curativă de Echinaceea (ceai, tinctură sau capsule) şi de Se – Spirulină
9. Prevenirea şi tratarea plăgilor ulceroase – se foloseşte extractul hidroalcoolic de gălbenele – soluţie ½ - 1/10 cu apă fiartă şi răcită prin intermediul unei compresii.
10. Un antimicotic – Pedisan gel – se foloseşte de două ori pe zi cu efecte antiseptice, antiinflamatorii, antimicrobiene, cicatrizante şi dermoregeneratoare pentru micoza unghiilor de la mâini şi picioare.
11. Cârceii – dureri localizate la pulpa piciorului sau în orice altă regiune musculară supusă unui efort – care apare mai frecvent noaptea se datorează scăderii concentraţiei de magneziu şi calciu odată cu eliminarea excesivă de apă şi electroliţi (Na, Mg, K) cu ocazie diurezei; la fel şi cu Potasiul unde diminuarea sa din sânge duce la palpitaţii (tahicardii paroxistice frecvente la diabetici).
ALTE REMEDII FITOTERAPICE asociate în tratamentul D.Z.

1-ULEIUL VOLATIL DE SALVIE-prin acţiunea sa uşor hipoglicemiantă
2*EXTRACT HIDROALCOOLIC DE GHIMPE - cu proprietăţi antidiabetice
3-T-ra de AFIN pe lângă efectul antiinflamator, bacteriostatic şi de fluidizare
a sângelui.
4-T-ra de BRUSTURE - pe lângă efectul coleretic, colagog în litiaza renală
5-T-ra de IENUPĂR, pe lângă efectul antiinflamator şi antiinfecţios al tractului urinar.
6-T-ra de TĂTĂNEASĂ pe lângă acţiunea antiinflamatorie şi antitumorală
7-T-ra de URZICĂ - pentru acţiunea hipoglicemiantă şi stimularea secreţiei pancreatice.
8-T-ra de GHIMPE - pe lângă efectul anticongestiv recomandat în adenomul
benign al prostatei.
9-T-ra de USTUROI - pe lângă acţiunea împotriva hipertensiunii arteriale,
Hiperlipidemiei, hipercolesterolemiei şi aterosclerozei.

GEMODERIVATE
- ARŢARUL de pădure adjuvant în diabetul de tip II
- IENUPĂRUL, pe lângă acţiunea sa hepatoprotectoare şi anticolesterolemică
- DUDUL NEGRU - pentru toleranţa alterată la glucoză din diabetul de tip II sau latent.
- COACĂZUL NEGRU - pe lângă acţiunea sa antiinflamatorie şi antialergică în retinita diabetică.
- ROZMARINUL - pe lângă efectul hepatoprotector şi antidepresiv.
- MURUL - pe lângă efectul antiosteopatic (împotriva osteoporozei) şi împotriva artrozelor.
- AFINUL - pe lângă efectul protector vascular din retinita diabetică şi hipertensivă.
ÎNGRIJIRI
Bolnavul de diabet trebuie să mănânce la ore fixe, respectiv 5 mese pe zi
pentru bolnavul de diabet tip II şi 6 mese pe zi la cel de tip I.

O atenţie deosebită trebuie dată îngrijirii mâinilor, dar mai ales picioarelor la aceşti bolnavi; se recomandă igiena zilnică cu apă călduţă şi săpun vegetal, precum şi ungerea tegumentelor cu o alifie emolientă (crema spirulină). Mare atenţie la tăierea unghiilor, ca să nu se producă răniri cu foarfeca (sau cu alte obiecte ascuţite), plăgi care se pot infecta cu uşurinţă.
Încălţămintea trebuie să fie comodă, ciorapii uscaţi şi curaţi, schimbaţi cât mai des.
Mâinile, de asemenea, protejate de frig, prin mănuşi călduroase şi comode iarna.
Prezentaţi-vă lunar la medicul de familie pentru tratamentul corect al H.T.Art. sau al altor complicaţii ce însoţesc diabetul şi la nutriţionist (diabetolog), pentru a fi urmărit în evoluţie! De asemenea, la oftalmolog, pentru examinarea fundului de ochi şi prevenirea retinitei diabetice, precum şi la nefrolog (dacă este cazul).

Dr. Costinescu Alexandru Mircea
Medic Primar MG/MF
Acupunctură-Homeopatie
Consiliere Fitoterapie-HOFIGAL.