Despre factorii precipitanti ai depresiei

Este o observatie clinica zilnica faptul ca tulburarile depresive urmeaza adeseori evenimentelor stresante.Totusi , trebuie luate in discutie si cateva alte posibilitati inainte de a putea conchide ca evenimentele stresante provoaca tulburarile depresive care le succed. In primul rand, legatura poate fi intamplatoare,accidental. In al doilea rand, asocierea poate fi nespecifica; pot fi la fel de multe evenimente stresante si in saptamanile dinaintea altor tipuri de boli. In al treilea rand, legatura poate fi falsa; pacientul poate interpreta unele evenimente ca stresante numai retrospectiv, cand cauta o explicatie pentru boala sa, sau se poate sa le fi trait ca atare doar pentru ca in acel moment era deja depresiv.
In ultimii ani, cercetatorii au incercat sa depaseasca fiecare dintre dificultati. Primele doua probleme – daca evenimentele sunt doar simple coincidente si daca asocierea este nespecifica – necesita grupuri de control in mod adecvat alese din populatia generala si dintre indivizii cu alte boli. A treia problema – daca asocierea este falsa – reclama alte doua cai de abordare. Prima este de a separa evenimentele care sunt fara nici un dubiu independente de boala ( cum ar fi pierderea slujbei datorita inchiderii unei fabrici),de evenimentele care pot fi secundare bolii ( cum ar fi pierderea slujbei cand nimeni altcineva nu este concediat). A doua cale de abordare este de a stabili pentru fiecare eveniment un coeficient de apreciere, in conformitate cu parerea generala a indivizilor sanatosi asupra calitatii sale stresante.
Prin aceste metode, s-a constatat un exces de evenimente de viata in lunile premergatoare debutului tulburarii depresive. Pe de alta parte, un exces de evenimente similare s-a constatat de asemenea precedand tentativele suicidare, ca si debutul nevrozelor si al schizofreniei. Pentru a aprecia importanta relativa a evenimentelor de viata in fiecare din aceste conditii, s-a aplicat o formula modificata pentru evaluarea epidemiologica a riscului relativ. S-a gasit ca riscul de a dezvolta depresia era de sase ori mai mare in cele sase luni de dupa trairea unor evenimente de viata cu marcat caracter de periculozitate si amenintare. Comparativ, pentru schizofrenie riscul crestea de doua pana la patru ori, iar pentru tentativele suicidare de sapte ori.
Exista anumite tipuri particulare de evenimente mai susceptibile de a provoca o tulburare depresiva? Deoarece simptomele depresive fac parte din raspunsul normal in cazul doliului, s-a sugerat ca pierderea prin separare sau moarte poate fi deosebit de importanta. Deocamdata, probele nu indica cu mare specificitate evenimentele care pot provoca o tulburare depresiva.
Este o impresie clinica obisnuita ca evenimentele ce preced rapid o tulburare depresiva actioneaza ca o “ultima picatura “ asupra unei persoane care a fost supusa pentru o lunga perioada de timp unor circumstante adverse, cum ar fi o casnicie nefericita, probleme la locul de munca sau o locuinta nesatisfacatoare.
S- au impartit evenimentele predispozante in doua tipuri. Primul il reprezinta circumstantele stresante prelungite, care pot fie ele insele cauza depresiei, la fel cum se pot adauga efectelor unor evenimente pe termen scurt. Al doilea tip de circumstante predispozante nu creeaza ele insele probleme depresive, ci actioneaza doar amplificand efectele evenimentelor de viata pe termen scurt. Acest tip de circumstanta este denumit factor de vulnerabilitate. De fapt, deosebirea dintre cele doua tipuri de circumstante nu este ferm delimitata. Astfel, este posibil ca probleme conjugale de lunga durata ( deci o dificultate pe termen lung ) sa se asocieze cu lipsa unei relatii de incredere, aceasta din urma fiind identificata ca un factor de vulnerabilitate.
Recent, atentia s-a indreptat de la factori externi catre unul intrapsihic – autostima scazuta. S-a sugerat ca factorii de vulnerabilitate ar putea actiona partial prin scaderea autostimei. Totusi, este dificil de a masura autostima, de a aprecia si evalua sentimentul respectului fata de sine, al propriei demnitati.
Predispozitia de a dezvolta tulburari depresive severe are importante determinari genetice. Nu exista dovezi convingatoare ca aceasta predispozitie mostenita ar putea fi modificata in mod hotarator de experiente specific din copilarie, de felul celor postulate de psihanalisti. Cu toate acestea, experiente adverse din primii ani de viata pot avea un rol in modelarea trasaturilor de personalitate raspunzatoare de trairea personala a evenimentelor stresante din viata adulta. Daca o astfel de predispozitie exista, ea nu se exprima printr-un unic tip de personalitate, invariabil asociat cu tulburarea afectiva, ci prin mai multe tipuri de personalitate.

Dr. Emilia Tint, medic primar psihiatru
Psihotop cabinet medical psihiatrie
Tel: 021.230.96.12