Oxigen – Ozonoterapia in stomatologie

Terapia cu ozon a fost stabilită ca o metodă sigură şi extrem de eficientă pre şi postoperator în intervenţiile chirurgicale orale şi în prevenirea şi tratarea cariilor dentare. Spre deosebire de metodele convenţionale, care sunt deosebit de invazive, acest tratament stopează procesele carioase în evoluţie şi remineralizează dinţii fără a deteriora structura lor.
Progresele tehnice au făcut posibilă aplicarea ozonului, care este un puternic dezinfectant, pe suprafeţe mici, la nivelul cavităţii orale, protejând ţesuturile învecinate şi plămânii.
După cum ştim, în urma chirurgiei implantare pot apărea complicaţii care ţin de diverse apecte clinice, pe termen scurt şi lung: supraîncălzirea situsului implantar, periimplantita, suprainfecţii ale situsului implantar, resorbţie osoasă, micromişcări, risc de distrugere a implantului, dehiscenţa leziunilor chirurgicale, până la pierderea implantului.
Infecţia poate fi cauzată de diverşi factori:
• Igiena orală deficitară
• Obiceiul de a fuma sau de a consuma băuturi alcoolice
• Stări de imunodeficienţă locală sau sistemică

În cazul în care apar leziuni osoase, este necesară luarea tuturor măsurilor de siguranţă posibile. Printre acestea, toaleta chirurgicală asociată cu procedurile regenerative, ambele asociate, în timpul terapiei, cu antibiotice şi cu ozonoterapie.
Activitatea imunomodulatorie a ozonului: la nivelul leucocitelor stimulează activitatea fagocitară a neutrofilelor, iar la nivelul limfocitelor iniţiează procese ce reglează expresia multor gene. Acţiunea acesteia este potenţată prin repetarea tratamentului, deoarece limfocitele activate încep să relaxeze citocinele, care, la rândul lor, activează alte limfocite (efect de priming) cu rezultatul unei amplificari imunitare progresive.
La nivel trombocitar, ozonul acţionează prin: eliberare de ATP şi de factori de creştere precum PDGP, TGF-β, bFGF, HGF, EGF şi VEGF, cu mare importanţă şi capabile să explice motivul pentru care tratamentul parenteral şi local cu ozonoterapie la ulcere cronice permite ameliorarea vascularizării şi cicatrizarea rapidă a rănii.
Preceptele fiziologice pe care se bazează utilizarea ozonului sunt corelate cu efectul benefic pe care îl exercita în domeniul hemoreologiei îmbunătăţirea filtrabilităţii eritrocitare, diminuarea viscozităţii hematice, îmbunătăţirea agregării trombocitare, îmbunătăţirea utilizării şi eliberarii de O2 cu privire la Hb.
Mecanismele de acţiune a ozonului:
Acţiune bactericidă indirectă - producţie crescută de leucocite şi macrofage FAGOCITOZA
Acţiune bactericidă - virustatică directă - ozon-producţie de radicali liberi-liza membranelor bacteriene
Îmbunătăţire perfuzie locală - transport şi distribuţie de substanţe (antibiotice)
Stimulare activitate osteoclastică/blastică-remodelare osoasă
Ozonoterapia, în cadrul chirurgiei orale, are un rol important în vindecarea leziunilor rezultate în urma intervenţiilor chirurgicale, în special în situaţiile în care terapia standard cu antibiotice nu este suficientă pentru o vindecare completă.
În plus, favorizează în mod deosebit regenerarea osoasă, odată cu dispariţia infecţiei.
Ozonoterapia este, la ora actuală, cel mai eficient tratament în cazul osteonecrozei.
Oriunde există o infecţie care implică bacterii, virusuri sau ciuperci, ozonul poate fi folosit pentru a o elimina.

Dr. Ana-Maria Nicolau,
Ditaro International