miercuri, 28 ianuarie 2009

Ochelarii si sezonul rece

Sezonul rece, cu zăpada bineînţeles, reprezinta o bucurie pentru multi dintre noi. Ski, snowboarding, patinaj, drumeţii si nu numai, sunt activitati care ne deconectează si ne fac sa petrecem cat mai mult timp in natura.
Sezonul rece este o perioada a anului in care lumina solara este extrem de intensa mai ales când este reflectata de zăpada.
Este foarte important sa purtam ochelari de soare, de calitate, pentru a ne proteja ochii de razele ultraviolete. Razele ultraviolete (UV), depinzând de intensitate si de timpul de expunere, sunt nocive pentru ochi, putând determina afecţiuni oculare grave.
Corneea fiind cea mai expusa, este prima ce poate fi afectata de razele ultraviolete, afecţiunea se numeşte keratita si reprezintă o arsura provocata de expunerea îndelungata la soare. Afecţiunea necesita îngrijiri medicale de specialitate si se manifesta prin durere puternica, vedere incetosata, inrosirea ochilor, lacrimare, fotofobie.
Conjunctiva poate dezvolta afecţiuni degenerative provocate de temperaturile extreme, vânt si expunerea îndelungata la soare, pinguecula si pterigionul sunt doua exemple de afecţiuni.
Cristalinul, lentila ochiului, este si el afectat de razele ultraviolete, se considera ca expunerea îndelungata, fara protecţie, contribuie la apariţia cataractei.
Retinopatiile solare sau chiar arsura maculară sunt afecţiuni grave care pot duce in unele cazuri la orbire si sunt rezultatul expunerii fara protecţie la soare.
Practicanţii sporturilor de iarna trebuie sa se gândească si la protejarea ochilor împotriva traumatismelor oculare directe – (leziuni nepenetrante sau penetrante) sau zonale – (fracturi ale orbitei, etc.).
Cele mai importante caracteristici ale ochelarilor de soare sunt protectia fata de razele ultraviolet, calitatea lentilei, adică sa ofere o imagine clara, nedistorsionata, rezistenta lentilelor in aşa fel incat in cazul unui accident sa nu rănească si nu in ultimul rând aspectul.
Cred ca cei mai periculoşi sunt ochelarii contrafăcuţi, deoarece purtătorul are falsa impresie ca este protejat. De aceea marca de prestigiu este o garanţie a calităţii in cazul in care este demonstrata autenticitatea.
Exista ochelari de soare cu lentile din policarbonat, care nu se sparg sau se sparg foarte greu si cu o structura speciala a ramei care oferă protecţie la anumite şocuri.
Ochelarii cu lentile polarizate oferă o claritate foarte mare a imaginii, crescând contrastul.
Lentilele fotocromice (heliomate) se colorează funcţie de intensitatea soarelui.
Un aspect important il reprezintă faptul ca toate aceste tipuri de lentile de soare sunt disponibile si pentru purtătorii de dioptrii. Ochelarii de ski sau snowboard pe care se pot monta lentile cu dioptrii de orice fel, arata absolut identic cu cei normali (fara dioptrii). Avantajele acestui tip de ochelari sunt clare, purtătorul beneficiind de o vedere buna si nu in ultimul rând de confortul si protecţia oferita de aceşti ochelari.
Preţul a fost si va fi întotdeauna determinant in achiziţia unei perechi de ochelari de orice fel, dar cel mai important aspect il prezinta garantia calitatii.

Dr. Andrei FILIP
Medic Specialist Oftalmolog
Doctor in Stiinte Medicale
www.amaoptimex.ro

Implant de cristalin artificial multifocal, in scop refractiv - Actualitati

Prin implant de cristalin artificial in scop refractiv intelegem schimbarea „lentilei ochiului” cu una artificiala, cu dioptrie adaptata.
Viciile de refractie, respectiv miopia, hipermetropia, astigmatismul si chiar presbiopia pot fi corectate prin aceasta metoda.
Operatia de scadere a dioptriilor prin implant de cristalin artificial multifocal se adreseaza persoanelor cu miopie, hipermetropie si astigmatism ce nu pot beneficia de operatia de scadere a dioptriilor cu laser (Lasik, Lasek, PRK), din diverse motive, cat si persoanelor care dupa varsta de 40 de ani incep sa aiba nevoie de ochelari pentru distanta si pentru citit si nu doresc sa poarte ochelari.
Dupa cum am mai spus, operatia consta in schimbarea cristalinului natural cu unul artificial multifocal, adaptat ca putere dioptrica. Este foarte important sa se poarte o discutie cu pacientul, inainte de operatie pentru a i se explica ce fenomene pot aparea dupa operatie si pentru a se alege solutia cea mai buna in functie de nevoile si dorinta acestuia. Acest tip de cristalin, revolutionar, ofera o vedere buna la distanta cat si la aproape, satisfactia pacientului fiind foarte mare. Se spune ca dupa acest tip de implant de cristalin artificial pacientul are independenta fata de ochelari de peste 85%.
Ca noutate absoluta, exista cristalin artificial multifocal personalizat. Acest tip de cristalin se adreseaza persoanelor cu dioptrii extreme si se produce la comanda in urma unor masuratori. Comanda acestui tip de cristalin personalizat dureaza 4-6 saptamani lucratoare.
Pentru a beneficia de aceasta operatie trebuie ca varsta sa fie de peste 20 ani. Operatia de schimbare de cristalin este in general foarte bine tolerata deoarece tehnica operatorie este foarte bine pusa la punct, existand o mare experienta. Interventia se face fara internare, cu anestezie locala. Pregatirea preoperatorie consta in efectuarea unor masuratori, investigatii oftalmologice si a unui set de analize.
Rezultatele postoperatorii sunt bune, satisfactia pacientului fiind foarte mare pentru ca in loc sa poarte ochelari cu lentile groase, grele si de multe ori inestetice, nu va mai avea nevoie de ochelari sau va ramane cu niste dioptrii mici.


Dr.Andrei FILIP
Medic Specialist Oftalmolog
Doctor in Stiinte Medicale
www.drfilip.ro
www.amaoptimex.ro

Investigaţii medicale prin biorezonantă

Biorezonanţa magnetică utilizeză ca aparat un generator de câmp magnetic, inofensiv pentru organism care obţine informaţii legate de boală la nivel informaţional, energetic şi fizic. Diagnosticarea bolii la nivel informaţional constituie fereastra terapeutică, adică momentul optim de aplicare a măsurilor de prevenire a bolii sau de tratament.
Diagnosticarea prin biorezonanţă durează aproximativ 30 de minute şi se adresează întregului organism (organe, ţesuturi până la cromozomi). Se depistează boli acute, subacute şi cronice. Precizia este de 93%.
După precizarea diagnosticului clinic se indică remediile. Acestea pot fi produsele naturiste cărora aparatul le poate testa compatibilitatea, medicamentele alopate sau metoterapia şi tratamentul prin biorezonanţă care se adresează unei patologii diverse cu rezultate de vindecare între 70-100%.
Cele mai bune rezultate se obţin în afecţiunile reumastimale (coxartroze, gosartroze) 70-90%, alergii 70%, astm bronşic 80-90%, acnee şi alte afecţiuni ale pielii 100%, tulburări endocrine 70%, infecţii de căi respiratorii 90-100%.
De asemenea prin biorezonanţă există posibilitatea echilibrării chokrelor şi meridianelor astfel restabilindu-se echilibrul energetic al organismelor şi prevenirea bolilor.

Dr. Mitrache Lăcrămioara,
medic primar boli interne specialist medicină alternativă

miercuri, 21 ianuarie 2009

Otoplastia - remodelarea urechii

Chirurgia plastică este o specialitate chirurgicală care are ca scop îmbunătăţirea aspectului şi funcţiilor fizice sau diminuarea cicatricilor rezultate din accidente, boli sau defecte din naştere. Otoplastia este chirurgia urechii, efectuată pentru a rezolva problema urechilor mari sau disproporţionate şi a le apropia de cap.
Consideraţii preoperatorii. Consultaţia la un chirurg plastician este primul pas. Pacientul sau, în cazul unui copil, părinţii vor discuta sincer despre aşteptările lor şi despre starea psihică pre- şi postoperator, ţinând seama că rezultatul va fi o îmbunătăţire şi nu perfecţiunea. Chirurgul va explica factorii implicaţi în luarea deciziei pentru operaţie. Aceasta va fi efectuată după vârsta de 5 ani, când dezvoltarea urechii este aproape completă. Când dismorfia este severă, se recomandă ca operaţia să se desfăşoare mai devreme, pentru a evita stresul emoţional când copilul va merge la şcoală.
După examinare, chirurgul va explica detaliile specifice cazului, incluzând tehnica chirurgicală folosită, anestezia, locul unde se va efectua operaţia şi la ce să se aştepte pacientul după operaţie în mod real, precum şi alte aspecte de luat în calcul, cum sunt riscurile şi costurile.
Mii de otoplastii se efectuează în fiecare an. Totuşi, pacienţii trebuie să fie pregătiţi pentru riscurile şi complicaţiile asociate operaţiei. Complicaţiile postoperatorii, ca infecţia şi hematomul, sunt foarte rare. Rareori, urechea poate reveni la poziţia iniţială, necesitând o nouă intervenţie. Riscurile pot fi minimizate prin urmărirea cu stricteţe a indicaţiilor chirurgului care a efectuat operaţia.
Procedura chirurgicală. Otoplastia este efectuată pentru a crea sau restaura pliul central al unei urechi disproporţionat de mari sau proeminente. Extinderea procedurii depinde de modificările dorite şi de ceea ce consideră chirurgul că este adecvat. La recomandarea acestuia, operaţia poate fi realizată în cabinet sau în sala de operaţii cu internare. Otoplastia se poate efectua cu anestezie locală sau generală, care produce un somn profund pe tot parcursul operaţiei. Există mai multe tipuri de intervenţie pentru otoplastie. Folosind o metodă frecventă, chirurgul efectuează inciziile în spatele urechii şi îndepărtează pielea pentru a expune cartilajul auricular pe care îl remodelează. În anumite cazuri, acelaşi rezultat se obţine fără suturi, prin slăbirea cartilajului înainte de a-l plia, inciziile fiind apoi cusute.
Recuperarea postoperatorie. După operaţie, urechile sunt acoperite cu un pansament compresiv. Apare un anumit disconfort şi o durere care poate fi controlată cu medicamente. În cazurile de internare, aceasta durează una sau două zile. După alte câteva zile, pansamentele se vor îndepărta. Pentru a grăbi vindecarea, pacienţii sunt rugaţi să poarte un pansament uşor pentru câteva săptămâni.
Obiectivul otoplastiei este de a da urechii un aspect mai bun şi o mai bună poziţionare. Pentru că inciziile sunt făcute în spatele urechilor, cicatricile vor fi în şanţul retroauricular şi nu se vor vedea. Pacientul se poate întoarce la lucru în funcţie de cum se va simţi şi de cât de repede se va vindeca.
CLINICA AESTHETIC LINE
www.aestheticline.info
tel consultaţii : 021.211.29.98

marți, 6 ianuarie 2009

Examinarea regulată creşte şansele de vindecare a cancerului de san


Femeilor nu le place să se gândească la cancerul de sân, în special atunci când se simt sănătoase. Cu toate acestea, unele dintre noi pot face cancer de sân în decursul vieţii. Cancerul de sân poate fi depistat precoce, ceea ce creşte şansele de vindecare. Există o serie de teste ale sânului care pot fi efectuate în vederea depistării precoce şi a diagnosticării cancerului de sân, precum : autoexaminarea, examenul clinic, mamografia, ecografia şi rezonanţa magnetică nucleară (RMN).

AUTOEXAMINAREA
Cui i se potriveşte?
Toate femeile care au vârsta de peste 20 de ani trebuie să se obişnuiască cu forma şi felul sânilor lor, iar, dacă observă orice schimbare trebuie să anunţe medicul.
Cât de des trebuie făcută?
O dată pe lună. Momentul indicat este la câteva zile după ciclu, moment în care sânii sunt mai puţin duri. Nu este recomandată examinarea sânilor mai des de o dată pe lună, deoarece aceasta reduce capacitatea de observare a unei schimbări graduale.
Cum funcţionează?
Trebuie respectaţi următorii paşi, la fiecare sân, întâi cu braţul pe lângă corp, apoi cu el ridicat:
1. Nodurile trebuie căutate în profunzime. Este ca şi cum s-ar palpa o pungă cu struguri: se simte o senzaţie de neregularitate, dar nici o pietricică din pungă nu ar putea scăpa neremarcată.
2. Examinarea mameloanelor. Un mamelon „retractat”, o culoare modificată, o erupţie sau o secreţie pot semnala un proces malign evoluând în profunzime. Deşi durerea este un simptom rarisim în cancerul de debut, motivele de îngrijorare rămân chiar şi în absenţa ei.
3. Examinarea pielii. Cancerul de sân se poate manifesta şi prin apariţia unui aspect neregulat al pielii, produs de blocarea vaselor limfatice invadate de celule tumorale.
4. Poziţia întins pe spate, pentru ca sânii să se etaleze pe torace. Nu trebuie uitată zona axilei. Dacă se simte o neregularitate la unul dintre sâni, trebuie verificat şi celălalt – dacă apare aceeaşi neregularitate, este puţin probabil să fie cancer, căci rareori se manifestă simetric.
Ce trebuie să se ştie?
Aproximativ 25 % din cancerele mamare sunt depistate prin palpare.
Sânii se palpează cu degetele alipite, într-o mişcare alternativă de sus în jos sau prin mişcări circulare, mici, în jurul sânului, cu vârfurile degetelor 2, 3 şi 4 reunite.

EXAMENUL CLINIC
Cui i se potriveşte?
Toate femeile începând cu vârsta de 20 de ani trebuie să beneficieze de o examinare a sânilor făcută de un specialist.
Cât de des trebuie făcut?
Examinarea clinică de către medic trebuie făcută anual.
Cum funcţionează?
Aceleaşi etape ca şi în cazul autoexaminării, însă nişte degete antrenate pot observa modificări acolo unde pacienta nu remarcase nimic neobişnuit.
Ce trebuie să se ştie?
Dacă medicul spune că totul este în regulă, atunci este necesară familiarizarea cu un sân sănătos. Dacă însă a fost găsită o modificare suspectă, este recomadată mamografia sau examenul ecografic specializat.


MAMOGRAFIA
Cui i se potriveşte?
Prima mamografie trebuie făcută la 40 de ani şi trebuie repetată anual.
În cazul antecedentelor de cancer mamar în familie, investigarea trebuie să înceapă cu 10 ani mai devreme decât vârsta la care respectiva rudă a fost diagnosticată.
Cât de des trebuie făcută?
Mamografia efectuată anual creşte şansele de a depista leziunile canceroase în timp util, când eficienţa tratamentului este maximă.
Cum funcţionează?
Mamografia se face stând în picioare. Asistenta plasează fiecare sân, pe rând, între două plăci care îl comprimă, timp de 30 de secunde, cât durează expunerea la razele X. Nu trebuie folosit deodorantul în ziua cu pricina, deoarece particulele de spray pot da un aspect asemănător cu cel al microcalcifierilor.
Ce trebuie să se ştie?
Mamografia este considerată drept cea mai bună metodă de investigaţie pentru cancerul de sân, având o eficienţă diagnostică de 80%. Din nefericire, mamografia dă rezultate mai slabe la tinere, care au sânii mai denşi şi mai puţin încărcaţi cu grăsime. Fiindcă ţesuturile dense şi cancerul dau aspecte asemănătoare pe film, diferenţierea dintre ele este mai dificilă. De aceea, multor femei li se recomandă în plus o ecografie.

ECOGRAFIA
Cui i se potriveşte?
Femeile care au un nodul suspect, la care mamografia este neconcludentă şi / sau cele cu ţesut mamar prea dens.
Cum funcţionează?
Ecografia foloseşte principiul sonarului, pentru vizualizarea sânului, recreând imaginea pe ecranul unui computer. Astfel, medicul poate diferenţia formaţiunile suspecte în funcţie de alte conţinut.
Ce trebuie să se ştie?
Ecografia nu poate depista microdepozitele de calciu din canalele galactofore, care sunt uneori un semn al unui cancer incipient. Se recomandă, fie asocierea cu mamografia, fie alte metode.

REZONANŢA MAGNETICĂ NUCLEARĂ (RMN)
Cui i se potriveşte?
Femeile cu risc crescut (din cauza încărcăturii genetice) cele care au implanturi mamare, ţesutul mamar foarte dens sau cele ale căror mamografii şi ecografii au fost neconcludente.
Cât de des trebuie făcută?
NUMAI LA RECOMANDAREA SPECIALISTULUI!
Cum funcţionează?
Poziţia examinării este întins pe spate, nemişcată, într-un tub al unei maşinării zgomotoase, care foloseşte efectele câmpului magnetic asupra moleculelor de apă din ţesuturi pentru a recompune imaginea sânului. Procedura durează aproximativ o oră.
Ce trebuie să se ştie?
RMN are o eficacitate diagnostică de 96%, fiind mai sensibilă decât oricare altă metodă.
www.fundatiarenasterea.ro

Discoloraţia dinţilor




Una dintre nemulţumirile pacienţilor, legate de fizionomia dinţilor, este coloarea inestetică a acestora. Întâlnim, zilnic, oameni a căror dantură nu corespunde cu imaginea lor fizică, aspectuoasă. Evident, o dantură sănătoasă şi estetică ne asigură creşterea încrederii şi a respectului de sine, precum şi un zâmbet frumos

Cauzele discoloraţiei dinţilor, în general, sunt: 1. extrinseci, 2. intrinseci.

Cauzele extrinseci
Discoloraţiile cauzate de factori extrinseci sunt mai uşor de tratat, pentru că aceşti factori acţionează pe stratul extern a dintelui (smalţul).,De obicei, prin detartraj şi prin periajul dinţilor aceste discoloraţii pot fi îndepărtate. Cele mai frecvente cauze extrinseci sunt: consumul de cafea, de ceaiuri, de băuturi colorante, tutunul.

Cauzele interinseci
Efectele acestora sunt mai complicat de rezolvat, fiind afectată dentina (al doilea strat). Cariile dentare, înaintarea vârstei, consumul unor medicamente - cum ar fi tetraciclina - în unele boli infecţioase ale femeii însărcinate în timpul formării dinţilor fetusului, traumatizarea dinţilor prin distrugerea nervilor acestora, precum şi tratamentele de canal ale dinţilor produc discoloraţia.

Tratament :
1. Detartrajul şi periajul dinţilor;
2. Bleaching: albirea dinţilor cu ajutorul unor substanţe chimice, cum ar fi carbamide peroxide
3. Composite veneer: acoperirea feţei vizibile a dinţilor cu composite (o tehnică aplicată direct în cabinet);
4. Laminate: acoperirea feţei vizibile a dinţilor cu porţelan (necesită colaborare cu un laborator dentar);
5. Coroana de înveliş: acoperirea totală a dinţilor cu coroane.

Desigur, pentru obţinerea unui zâmbet frumos, doar după o examinare precisă efectuată de medicul stomatolog poate fi aplicată una dintre metodele prezentate.
Aveţi grijă de zâmbetul dumneavoastră!


Dr. OLOUMI MANSOUR, medic stomatolog
Denta G

Biorezonanta magnetică si afectiunile la nivel celular




Biorezonanta este o metodă de analiză neliniară (sistem de diagnostic neliniar - NLS), neinvazivă şi fără emisie de radiaţii, folosită pentru a examina starea de sănătate a diferitelor organe, ţesuturi sau chiar celule. A fost utilizată iniţial în chimia organică pentru a determina compoziţia unor substanţe complexe.
Diagnosticarea prin biorezonantă constituie cea mai modernă metodă de diagnosticare a întregului organism. Utilizată si în scop preventiv se pot depista probleme de sănătate, încă de la nivel informational-energetic, când boala nu este instalată la nivel fizic. Pacientul i se face o evaluare a stării sale de sănătate, evaluare care durează aproximativ 1 oră, ulterior recomandându-se mijloacele de tratament.
Tratamentele cu ajutorul biorezonantei pot fi făcute copiilor cât si vârstnicilor, neexistând contraindicatii.
Cele mai bune rezultate în tratamente au fost în cazul bolilor alergice, cu diferite expresii clinice (astm, rinite, eczema), boli reumatismale (coxartroze, lombosciatice, poliartrite, infectii urinare (cistite, pieliete), infectii cu diferite localizării cu germeni bacteriali, virusi, fungi, paraziti intestinali, boli ale pielii acne, psoriasis, dereglări hormonale si endocrine, stress, depresii.

Dr Mitrache Lacramioara specialistul în medicina complementară


Centrul de medicina naturala Sanozzon

Stimularea imunităţii prin ozonoterapie

Zilnic, în drum spre serviciu, şcoală sau supermarket întâlnim oameni răciţi. În metrou sau tramvai când cineva strănută sau tuşeşte nu ne putem imagina cât de expuşi suntem microbilor . Nu putem să ne ascundem, dar dacă sistemul imunitar este eficient, nu ne îmbolnăvim. Frigul, umiditatea, stresul cotidian şi oboseala, nopţile pierdute pot scădea imunitatea, favorizând apariţia infecţiilor respiratorii.

Cel puţin o dată pe an, fiecare dintre noi se confruntă cu disconfortul unei banale răceli: nas înfundat, rinoree, dureri de cap, dureri de gât, febră, tuse, strănut. Aceste manifestări, în afara faptului că pot fi extrem de neplăcute, produc o senzaţie de oboseală, somnolenţă şi reduc randamentul activităţii fizice şi cerebrale.

Infecţiile respiratorii uşoare se pot complica, uneori producând laringită, otită, sinuzită, pneumonie. În ultima perioadă, în România au fost înregistraţi peste 15.300 de pacienţi cu pneumonie, din care 7 au decedat.
Vaccinarea antigripală şi stimularea imunităţii sunt măsuri care ne pot feri de aceste complicaţii. Măsurile de preventie nu trebuie aplicate doar categoriilor cu risc (vârstnici, copii, bolnavi cu afecţiuni cardiologice, ale sistemului nervos central, ciroză, diabet), ci întregii populaţii.

Creşterea imunităţii poate fi realizată printr-un regim de viaţă sănătos: alimentaţie corespunzătoare, activătăţi sportive regulate, respectarea perioadei de odihnă. Terapia cu ozon este un revigorant excelent al organismului, îmbunătăţindu-i randamentul fizic si psihic, funcţionarea creierului şi memoria. Stimulează sistemul imun crescând rezistenţa împotriva infecţiilor. Prin stimularea sistemului antioxidant al organismului reduce concentraţia radicalilor liberi şi are un important efect antiîmbătrânire.

Tendinţele actuale de orientare către terapii mai puţin agresive vor asigura ozonoterapiei locul pe care-l merită. Terapia cu ozon este lipsită de efecte secundare, atât timp cât este aplicată de medici specializaţi cu respectarea cu stricteţe a protocoalelor terapeutice.

Alpha Medical Center, centru medical multidisciplinar, deţine cabinete de ozonoterapie, consacrându-se schimbării calităţii serviciilor medicale şi a modalităţilor terapeutice, punând sănătatea mai presus de orice.

Dr. Emilian Dumitru
Alpha Medical Center

Masajul si gimnastica bebelusilor


Primul an de viata este important pentru bebelus deoarece totul in jurul sau este nou si demn de a fi explorat. Bebelusul este dependent de mamica lui, astfel ea este cea care il va ajuta si supraveghea sa faca primele miscari, asigurand un mediu prietenos si sigur in care sa se dezvolte. Nou – nascutul percepe masajul ca pe o mangaiere dar, in acelasi timp, incearca sa se adapteze vietii extrauterine si sa reactioneze la stimulii externi. Dupa pozitia fetala, o pozitie care se desfasoara intr-un spatiu limitat, gimnastica invata bebelusul sa se bucure din plin de libertatea ce ii este oferita de noul sau mediu de viata.
“Gimnastica sugarului”, asociata cu masajul, este indicata inca din primele zile de viata atat pentru corectarea unor deficiente, cat si pentru dezvoltarea armonioasa, folosind o gama larga de manevre care influenteaza posturile si miscarile corecte. Exercitiile fizice combinate cu masajul relaxeaza musculatura, stimuleaza circulatia periferica si terminatiile nervoase, tonifica inima si plamanii, ajutand la eliminarea secretiilor traheobronsice (mai ales in cazul infectiilor cailor respiratorii), stimuleaza digestia (inlaturand colicile), bebelusul avand un ritm de crestere echilibrat, evitandu-se astfel supraponderabilitatea, relativ frecventa in zilele noastre. Exercitile propuse si executate de catre kinetoterapeuti urmaresc facilitarea, corectarea, perfectionarea si complicarea miscarilor naturale avand ca scop formarea de deprinderi corecte, calirea organismului si mentinerea sau intarirea sanatatii.
Masajul si gimnastica bebelusului sunt forme terapeutice de joaca, putand fi considerate primii pasi spre socializare. Exercitiile adaptate varstei si nivelului de dezvoltare al bebelusului Dvs. se bazeaza pe miscari naturale, ce nu presupun un efort exagerat din partea lui, iar combinarea tehnicilor de masaj cu gimnastica duc atat la tonifierea organismului, cat si la relaxarea lui. Masajul practicat cu regularitate il ajuta sa doarma, sa se hraneasca mai bine si sa se bucure de noutatile aparute in primul an de viata.
O indicatie majora de gimnastica medicala o au bebelusii prematuri si cei cu diferite afectiuni (picior valg, var, displazie de sold, torticolis, rahitism etc).
Achizitiile neuromotorii ale bebelusilor prematuri nestimulati sunt intarziate, fiind raportate la varsta reala a sarcinii la termen, lucru care nelinisteste mamicile.
Un beneficiu mare aduce gimnastica medicala in tratarea rahitismului, miscarea fiind unul dintre factorii importanti care stimuleaza depunerea calciului in oase si cresterea.
Kinetoterapia respiratorie efectuata cu regularitate,si-a dovedit eficacitatea pe termen lung in afectiunile respiratorii ale copiilor (infectii ale cailor respiratorii superioare, bronsite cronice, bronsiolite, mucoviscidoza etc).
Tratamentul diferitelor afectiuni trebuie inceput cat mai precoce, rezultatele fiind rapid vizibile si mult mai usor de obtinut la varste fragede (chiar din primele zile dupa nastere).


Andreea Mitu, kinetoterapeut
Centrul Medical Duo
www.medicalduo.ro