luni, 18 octombrie 2010

S-a lansat noul site www.saptamanamedicala.ro


wwww.saptamanamedicala.ro


După 5 ani de apariţie neîntreruptă,



Săptămâna Medicală este acum şi pe net!




Fără să-şi diminueze sau schimbe ceva în sistemul de distribuţie, orientat către farmacii, unităţi medicale private şi spitale de stat, publicaţia iese de luna aceasta şi pe net. Aceasta va însemna un plus de cititori şi toate avantajele aduse de sistemul de publicaţie online.



În cei 5 ani de apariţie au scris în revistă peste 200 de medici de diferite specialităţi, mulţi apărând cu articole aproape fără întrerupere. Subiectele abordate nu sunt „impuse”, sunt cele despre care ei înşişi au constatat la cabinet necesitatea unei mai bune informări a pacienţilor. Acum, fiind încărcate pe site-ul revistei, toate articolele fiecărui autor pot fi citite in ordinea apariţiei şi, la fel de important, pe acelaşi subiect medical pot fi selectate toate articolele apărute în revistă.



Deci, selecţia articolelor poate fi făcută după număr ediţie, rubrică, autor sau cuvânt cheie după care se dă căutare, care poate fi un termen medical, o specialitate medicală, nume de unitate medicală sau chiar strada pe care se găseşte aceasta.



Aplicaţia de altfel permite o rapidă şi fină selecţie pentru obţinerea unui grupaj de medici sau unităţi medicale după criterii diferite: judeţ, localitate, tip unitate, specialitate medicală, grad profesional, ştiinţific, didactic sau de cercetare medicală.



Promitem că având acum un instrument atât de performant, mai departe şi conţinutul site-ului va fi permanent îmbogăţit şi actualizat. Sperăm ca acesta să fie de real folos atât personalului medical din Bucureşti şi din ţară cât şi mai ales publicului larg, interesat de informaţie şi consiliere medicală de calitate, veridică, credibilă, din cele mai competente surse, înaintea vizitei propriuzise la medic, pentru care revista militează permanent.



Redacţia Săptămâna Medicală




luni, 11 octombrie 2010

Studiul SHIFT: Ivrabadina scade cu 26% mortalitatea în randul pacienţilor cu insuficienţă cardiacă


Boala coronariană ischemică, cunoscută şi cu denumirea de cardiopatie ischemică, este cea mai comună manifestare a bolilor cardiovasculare, fiind şi principala cauză de mortalitate din lume.




Insuficienţa cardiacă cronică este ultimul stadiu al bolii coronariene şi reprezintă o problemă majoră de sănătate la nivel mondial deoarece afectează aproximativ 300 milioane de pacienţi în lume, din care 15 milioane de pacienţi în Europa, respectiv 1 milion de pacienţi în România.




”Insuficienţa cardiacă este un sindrom cu o mare extindere în populaţia României unde prevalenţa insuficienţei cardiace arondată medicului de familie este de 4% din populaţia totală. În fiecare an apar aproximativ 200.000 cazuri noi” a declarat în cadrul conferinţei de presă ocazionată de anunţarea rezultatelor studiului Shift, Prof. Cezar Macarie, Managerul Institutului de Boli Cardiovasculare “Prof. Dr. C. C. Iliescu” din Bucureşti.




Insuficienţa cardiacă cronică reprezinta o povară economică majoră datorită asistenţei medicale necesare, cu mai mult de 10% din spitalizările anuale, iar jumătate din pacienţii cu insuficienţă cardiacă mor în 4 ani. Ratele de supravieţuire pentru insuficienţa cardiacă cronică sunt similare cu cele ale cancerului de colon şi mai rele decat ale cancerului de sân sau de prostată.




Termenul de insuficienţă cardiacă se poate traduce prin diminuarea capacităţii inimii de a pompa în mod eficient sângele în organism şi de a menţine o circulaţie suficientă pentru a satisface nevoile organismului.




Pe lângă factorii de risc deja bine cunoscuţi (procesul normal de îmbătrânire, fumatul, diabetul zaharat, obezitatea, colesterolul crescut, sedentarismul şi hipertensiunea arterială), studii recente au demonstrat că frecvenţa cardiacă (numărul de bătăi ale inimii pe minut) influenţează de asemenea riscul de evenimente coronariene. În populaţia generală, creşterea mortalităţii cardiovasculare este direct proporţională cu creşterea frecvenţei cardiace peste 60 bpm. O frecvenţă cardiacă peste 70 bpm duce la o rată a decesului de peste 35% din totalul bolilor cardiovasculare. Tratamentele actuale au scăzut mortalitatea şi morbiditatea în rândul pacienţilor cu insuficienţă cardiacă cronică, insă pe lângă scăderea frecvenţei cardiace, mai apar şi alte efecte cum ar fi scăderea puterii de contractare a inimii, scăderea nedorită a tensiunii arteriale, oboseala.




Laboratoarele Servier au descoperit că substanţa activă Ivabradină (componentă a medicamentului Corlentor®), utilizată în prezent la pacienţii cu angină pectorală deoarece ameliorează simptomele şi ischemia miocardică, reduce selectiv şi specific şi frecvenţa cardiacă.




Pentru a dovedii acest lucru, compania farmaceutică Servier Pharma a derulat studiul SHIFT, studiu ce a înrolat peste 6500 pacienţi din 37 de ţări, cu insuficienţă cardiacă moderat-severă şi frecvenţă cardiacă de repaus peste 70 bpm. Durata medie de urmărire a fost de 23 de luni.




Din România au participat 600 de pacienţi din 36 de spitale judeţene din ţară. "Raportat la populaţia ţării, România a dat cel mai mare număr de pacienţi pentru acest studiu. Criteriile de selecţie a pacienţilor au fost tratamentul optimal, frecevenţa mai mare de 70 de batăi pe minut. Pe tot parcursul studiului, procentul pacienţilor trataţi cu betablocante a fost de 89%. În România, pacienţii erau mai bine trataţi. Medicamentaţia care prelungeste viaţa a fost mai mult utilizată în România decât în alte ţări incluse în studiu", a declarat Prof. Dr. Dan Dominic Ionescu, coordonatorul studiului Shift în România.





Rezultatele studiului Shift, prezentate şi în cadrul Congresului Naţional de Cardiologie de la Sinaia (7-10 octombrie 2010), au arătat că tratamentul cu ivabradină reduce obiectivul primar, compus din deces de cauză cardiovasculară sau spitalizare pentru agravarea insuficienţei cardiace cu 18%. Ivabradina a redus, de asemenea, riscul de deces datorat insuficienţei cardiace cu peste un sfert (26%) şi riscul de spitalizare din cauza agravării insuficienţei cardiace cu aceeaşi valoare (26%). Aceste beneficii au fost evidente după doar trei luni de tratament cu ivabradină, cu toate că pacienţii primeau deja tratament optim conform ghidurilor. De asemenea, studiul a confirmat faptul că tratamentul cu ivabradină are un profil de tolerabilitate bună la aceşti pacienţi.




”Studiul Shift nu a vrut să facă diferenţa între betablocante şi Ivrabadină. Am aşteptat mulţi ani pentru acest studiu al cărui obiectiv principal a fost reducerea spitalizării pentru pacienţii cu acest tip de boală cardiacă. În mod normal, aceşti bolnavi se întorc în spital o dată la trei luni şi asta din cauza problemelor cauzate de frecvenţa cardiacă mai mare de 70 de bătăi pe minut", a menţionat Prof. Michel Komajda, coordonatorul studiului european şi Preşedintele Societăţii Europene de Cardiologie.