marți, 13 iulie 2010

Adolescentul român. P‏ractici şi percepţii privind bolile cu transmitere sexuală.



În luna aprilie 2010, Asociaţia Română pentru Promovarea Sănătăţii - ARPS a desfăşurat, în cadrul proiectului Abordări integrate de prevenire HIV/SIDA în România o cercetare de tip cantitativ privind „cunoştinţele, atitudinile şi practicile tinerilor cu vârste cuprinse între 15 şi 24 de ani legate de infecţia cu HIV, alte infecţii cu transmitere sexuală şi consecinţele practicării sexului neprotejat”.


Metodologie


Populaţia ţintă a fost reprezentată de tinerii cu vârsta de 15-24 de ani din România din mediul urban şi rural.


Eşantion: 1325 de subiecţi, reprezentativ pentru populaţia ţintă.


Eroare maximă tolerată: +/- 2.8 % la un nivel de probabilitate de 95%.


Metoda de cercetare: sondaj – intervievare faţă în faţă pe bază de chestionar administrat de operator de interviu.


Instrument de cercetare: chestionar individual.



Date principale ale profilului tinerilor


Ø Din zece tineri cu vârsta de 15-24 de ani din România, şase şi-au început viaţa sexuală (62% din totalul eşantionului). Media vârstei la care tinerii şi-au început viaţa sexuală este de 16,7 ani (17,5 fete, 16,1 băieţi). Ponderea celor care şi-au început viaţa sexuală în cadrul unei relaţii formalizate – logodnă sau căsătorie – este de doar 5,7%.



Ø Studiul a arătat că dintre tinerii (15-24 ani) care şi-au început viaţa sexuală fiecare al şaselea nu a folosit niciodată prezervativul – 16,3% din total. Dintre aceştia majoritatea – aproximativ 68% - au avut cel puţin un contact sexual în ultimele 3 luni. Fetele care nu au utilizat niciodată prezervativ sunt mai numeroase comparativ cu băieţii, iar tinerii din mediul rural care nu au utilizat niciodată prezervativul sunt mai numeroşi decât cei din mediul urban.



Ø Dintre tinerii care şi-au început viaţa sexuală, patru din zece (41%) nu au folosit prezervativul la ultimul contact sexual pe care l-au avut. Fetele care au avut ultima dată o relaţie neprotejată sunt mai numeroase comparativ cu băieţii, iar tinerii de vârstă 20-24 ani în situaţia menţionată sunt mai numeroşi decât cei cu vârstă de 15-19 ani.



Ø Trei sferturi (76%) dintre tinerii care şi-au început viaţa sexuală au declarat că ultimul contact sexual a avut loc în ultimele 3 luni; dintre aceştia, peste 70% au declarat că relaţiile sexuale au avut o frecvenţă de minim 2-3 ori pe săptămână, iar unul din şase (17%) a avut doi sau mai mulţi parteneri în acest interval de timp.



Ø Dintre tinerii care au avut relaţii sexuale în ultimele 3 luni, şapte din zece (69%) au fost expuşi cel puţin o dată riscului contractării unei boli cu transmitere sexuală prin practicarea unei relaţii neprotejate. Mai mult, unul din patru (25%) n au folosit prezervativul în relaţia cu ultimul partener pe care l-au avut.



Ø Fiecare al cincilea tânăr (19%) care şi-a început viaţa sexuală a declarat că a avut în ultimele 12 luni contacte sexuale ocazionale, cu persoane mai puţin cunoscute. Dintre aceştia, fiecare al treilea (37%) a avut cel puţin o dată o relaţie sexuală ocazională neprotejată (nu a folosit prezervativul).



Ø Achiziţionarea de prezervative în cazul tinerilor care doresc acest lucru ridică încă probleme de jenă – 15 % dintre tineri consideră să este ruşinos să ceri prezervative la magazin sau la farmacie. Aproximativ 52% dintre tineri declară că nu au avut niciodată în ultimele 12 luni prezervative la ei.



Ø Doar unul din zece elevi indică părinţii/rudele sursă principală de informaţii privind folosirea prezervativului şi prevenirea bolilor cu transmitere sexuală, iar aproximativ 13% indică profesorii drept sursă principală de informaţii. Practic trei din patru elevi au indicat drept sursă principală de informaţii privind bolile cu transmitere sexuală altceva decât familia sau profesorii (de ex. prieteni, mass-media etc).



Ø Pe fondul informării deficitare, o pondere semnificativă dintre tineri manifestă tendinţe discriminatorii vizavi de persoanele cu HIV. Elocvent, 39% dintre tinerii intervievaţi nu ar fi dispuşi nici măcar să ia masa cu o persoană infectată cu HIV/SIDA, iar 34% consideră că unui profesor infectat cu HIV ar trebui să i se interzică să mai predea la şcoală.



Proiectul Abordări integrate de prevenire HIV/SIDA în România este implementat de un parteneriat între Fundaţia Tineri pentru Tineri şi alte 4 organizaţii neguvernamentale (Asociaţia Română pentru Promovarea Sănătăţii – ARPS, Asociaţia Română Anti-SIDA – ARAS, Uniunea Naţională a Organizaţiilor Persoanelor Afectate de HIV/SIDA – UNOPA, Fundaţia „Alături de Voi” România– ADV România) şi Consiliul Naţional pentru Combaterea Discriminării - CNCD.


Proiectul este finanţat printr-un grant oferit de Islanda, Liechtenstein şi Norvegia prin Mecanismul Financiar SEE (Spaţiul Economic European), fiind un proiect individual în componenta granturi, aria „Sănătate şi ocrotirea copilului” şi reprezintă materializarea unui parteneriat extins între organizaţii şi instituţii ce au ca misiune implicarea în problematica HIV/SIDA.

Niciun comentariu: