Aici vorbim de doua notiuni diferite. Pe de o parte se afla experienta anxioasa banala( situatii cu care nu ne-am mai confruntat si in care intervine echipamentul genetic menit sa ne protejeze), - de cealalta parte, se afla pacientii care sufera in mod regulat de o anumita frica fata de situatii comune usor de depasit, frica ce poate deveni obsesie.Din momentul in care anxietatea devine centrul vietii individului, se amplifica devenind patologica.
A realiza ceva,a actiona, a vorbi in fata unui public ,oricat de restrans ar fi, creeaza anxietate manifestata prin trei componente:
Prima dorinta atunci cand suntem evaluati este sa ne putem comporta normal,eficient, sa avem senzatia de control asupra corpului si gandirii noastre.
Simptome fizice date de neliniste, senzatia de lipsa de echilibru, voce sugrumata, scaderea fluiditatii si coerentei verbale, pozitia rigida, vor accentua impresia pierderii controlului.
Gandurile negative domina si determina la randul lor o reactie fiziologica: uscaciunea gurii, transpiratii, vertij, tahicardie, impresia de “catastrofa” inchizand cercul vicios sau escaladand in continuare sentimentul de panica. Se inradacineaza teama de esec, evitarea situatiilor cu demonstrare a performantei, scade stima de sine, apare depresia.
Este utila abordarea terapeutica cognitiv-comportamentala sprijinita initial, in functie de simptomatologie, de medicatia de specialitate, pentru succesul antrenamentului in situatiile fobice.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu