Actualităţi privind terapia cu vitamine şi minerale

Într-un studiu mai amplu despre elementele vitale pentru metabolismul uman, doctorul în medicină Liana Tauberg, medic specialist pediatru la Spitalul Elias din Bucureşti, arată care sunt nutrienţii necesari vieţii şi implicaţiile lor.

Unii nutrienţii sunt indispensabili, chiar dacă sunt necesari în cantităţi infime. Niciunul nu poate ţine locul altuia. Vitaminele şi mineralele nu sunt doar nişte pastile care se găsesc în cutii, ci componente esenţiale ale metabolismului. Lipsa lor generează boli, numite carenţe.

Tipuri de carenţe

• Carenţe izolate - din organism lipseşte o singură substanţă sau un grup mic de 2-3 substanţe înrudite (exemple: scorbut - C, beri-beri – B1- , pelagră- PP, anemie feriprivă) - sunt rare.
• Sindroame pluricarenţiale - lipsesc multiple elemente nutritive (alimentaţie deficitară, boli grave care împiedică alimentaţia sau produc pierderi) – mai frecvente.
• Carenţe marginale (exemplu: astenia de primăvară) – cele mai frecvente.

De ce cantităţi de vitamine şi minerale avem nevoie?

Doza zilnică recomandată (DZR) – doza medie necesară pentru evitarea carenţelor,
Doza optimă zilnică (DOZ),
Doze individualizate (vârstă, sex, activitate, sănătate, alimentaţie, anumite perioade la sexul feminin),
Doze terapeutice (de tratament) pentru boli carenţiale sau care nu sunt legate de carenţe.

De unde îşi procură organismul vitaminele şi mineralele?

• Cea mai importantă sursă e hrana. O alimentaţie echilibrată, alcătuită din cantităţi suficiente de alimente proaspete este cel mai bun mod de asigurare a necesarului.
• Sinteza în organism (vitamina D în piele, sub influenţa razelor solare, vitamina K şi unele vitamine din complexul B – biotina, acidul pantotenic, acidul folic, mici cantităţi de vitamina B6 - sunt sintetizate de flora intestinală saprofită, vitamina B 3 – niacina sau PP poate fi sintetizată din aminoacidul esenţial triptofan).
• Produse farmaceutice – medicamente, suplimente nutritive.

Motive pentru care apar carenţele:

• Hrană insuficientă
• Alimente suficiente cantitativ, dar sărace calitativ:
- plante crescute în soluri epuizate, creştere şi coacere forţată
- culegere prematură, transport impropriu
- animale crescute în condiţii necorespunzătoare
- prelucrarea alimentelor generează pierderi ale nutrienţilor
- alimentele “suplimentate” forţat cu vitamine sau minerale
- alimente tip “fast-food” – conţin aditivi şi alte substanţe toxice
• Număr redus de mese zilnic, orar nepotrivit
• Fumat, alcool, droguri, exces de cofeină
• Diete pentru anumite boli
• Afecţiuni digestive

Suplimentarea alimentelor cu anumiţi nutrienţi poate duce la pierderea altora, de exemplu:
- Laptele suplimentat cu vitamina D sintetică (adică aproape orice lapte din comerţ) generează pierderi de magneziu;
- Clorul din apa de băut, suplimentele de fier sulfat duc la pierderi de vitamina E;
- Vitamina C în doze mari duce la pierderi de acid folic;
- Excesul de cupru poate provoca deficit de zinc;
- Excesul de fosfor produce deficite de calciu;
- Dozele mari de calciu şi fosfor perturbă absorbţia manganului.