IRM se foloseşte pentru diagnosticarea unei mari varietăţi de afecţiuni. Tot corpul poate fi cercetat prin această investigaţie, modificările patologice sesizate fiind chiar dintre cele mai mici.
IRM funcţional presupune o colaborare directă cu pacientul, iar incapacitatea acestuia de a executa taskurile impuse duce la activări fals pozitive sau fals negative.
La copii, chiar dacă, în general, investigaţiile IRM se fac sub anestezie, există şi excepţii. Aceste excepţii pot fi exploatate în beneficiul lor, prin IRM funcţional.
Un copil de sex feminin în vârstă de 7 ani, cu o tumoră infiltrativă temporo-parietală, s-a adresat centrului nostru, la recomandarea medicului neuropediatru, în vederea delimitării centrilor vorbirii în cadrul leziunii, pacienta fiind programată pentru o intervenţie chirurgicală de extirpare a formaţiunii. La examenul morfologic s-a evidenţiat o formaţiune temporo-parietală stângă care poseda o încărcare neomogenă cu substanţă de contrast paramagnetică şi care avea un caracter expansiv. Leziunea determină crize epileptice, afectări ale memoriei de scurtă durată şi ale limbajului. Examenul IRM funcţional s-a făcut pentru a determina cât anume din aria vorbirii era afectată de tumoră şi dacă intervenţia chirurgicală va determina dizabilităţi permanente. Paradigma utilizată se numeşte „generare de verbe”. Este o paradigmă general acceptată în cadrul comunităţii ştiinţifice pentru evaluarea ariei vorbirii.
Paradigma de control a fost reprezentată de un exerciţiu de legătură semantică pentru o serie de cuvinte oferite de investigator. Pacienta a fost instruită înaintea începerii examenului, după care a fost introdusă în magnet şi s-au achiziţionat datele de IRM funcţional. Imaginile achiziţionate au fost introduse într-un soft de analiză statistică (Statistical Parametric Mapping, Wellcome Department of Neuroimage, London), iar datele obţinute au fost superimpuse peste imaginile morfologice achiziţionate.
La un prag de 0.001 necorectat cu minimum 40 de voxeli activi pentru un cluster, s-a observat o activare a ariei vorbirii, predominant pe dreapta, care intra în contact cu formaţiunea descrisă anetrior. Intervenţia chirurgicală poate afecta aria vorbirii, dar totuşi prognosticul este bun, deoarece numai o mică parte din leziune se extindea în această zonă.
Examenul IRM funcţional i-a permis medicului neurochirurg să vizualizeze extinderea tumorii în cortexul cu reprezentare pentru aria vorbirii, ajutându-l în vederea extirpării acesteia.
Pacienta a fost operată cu succes, fără alterări majore ale limbajului, ea fiind programată în viitorul apropiat pentru un nou examen IRM funcţional, în vederea evaluării eventualelor sechele de limbaj. Este un caz important deoarece, în primul rând, IRM funcţional a adus o informaţie importantă pentru medicul neurochirurg şi, în al doilea rând, pentru că s-a efectuat unui copil care, nu numai că nu a avut nevoie de sedare în magnet, dar a înţeles şi a executat perfect paradigma de activare.
Dr. Eugen Tarta Arsene - Medic specialist radiologie imagistica medicala
0744 750 730
Fizician Florin Preoteasa
Abonați-vă la:
Postare comentarii (Atom)
Un comentariu:
Multumesc de informatii, foarte bun articolul acesta.
Trimiteți un comentariu