Ulcerele peptice sunt leziuni la nivelul mucoasei gastrice (a stomacului) sau al mucoasei intestinului subţire superior (duodenului). Aceste leziuni apar atunci când secreţiile gastrice - care conţin acid clorhidric şi o enzimă numită pepsină - irită şi lezează mucoasa stomacului.
Secreţiile gastrice pot afecta şi esofagul. Ulcerele peptice din mucoasa gastrică se numesc ulcere gastrice. Cele care apar în mucoasa duodenală se numesc ulcere duodenale. Simptomul principal al acestei boli este durerea.
Caracteristicile diferă însă în funcţie de localizarea ulcerului.
În ulcerul gastric (gr. gaster = stomac) durerea este localizată în capul pieptului şi survine la 30-60 de minute după masă, iar în ulcerul duodenal (prima porţiune a intestinului subţire, care măsoară 12 grosimi de deget (lat. duodenum digitorum = douăsprezece), la 2-4 ore.
Bolnavii de ulcer mai acuză: greaţă, arsuri retrosternale, vărsături, sughiţ. Crizele dureroase survin mai ales primăvara şi toamna, dar şi în restul anotimpurilor, ca urmare a unor greşeli alimentare. Ulcerul netratat produce complicaţii grave: hemoragii, perforaţii, stenoză pilorică etc.
Măsuri igienice care li se impun bolnavilor şi descendenţilor din familii de ulceroşi: program de muncă şi de odihnă respectat cu stricteţe; suprimarea tutunului şi a băuturilor alcoolice; evitarea stresului.
Alimentele interzise sunt: supe de carne, rântaşuri, supe de oase, ciorbe, iaurt, lapte bătut, murături, borş, oţet, vişine, carne grasă, vânat, afumături, carne de oaie, de miel, slănină, ouă tari, fasole, linte, mazăre, gulii, alune, prăjituri de cofetărie, cozonac, gogoşi, pâine caldă, pâine neagră, cafea, ceai, piper, ardei, hrean, muştar, usturoi, ceapă, băuturi alcoolice, ciocolată, dulceaţă, îngheţată, alimente prăjite. Se exclud alimentele pe care bolnavul nu le tolerează.
În aproximativ 70% dintre cazuri ulcerul este provocat de Helicobacter pylori, o bacterie care apare în compoziţia mucoasei digestive. Odată instalată în stomac sau duoden, bacteria modifică secreţia acidă, neutralizează mijloacele de apărare naturală şi împiedică repararea mucoasei. Cel mai bun examen pentru depistarea şi stabilirea tipului de ulcer este endoscopia gastroduodenală. Pentru a stabili dacă ulcerul este provocat de Helicobacter pylori se poate face o determinare a titrului din respectiva bacterie prin analizarea unei mici cantităţi de sânge.
Remediile fitoterapice cele mai utilizate în practică sunt: Redigest, Mag-anghinar, Reglacid, Gemoderivatul de afin, Coenzima Q10 în ulei de cătină, Uleiul de cătină. Substanţele active ale plantelor duc la diminuarea hiperacidităţii, au acţiune calmantă şi cicatrizantă, constituie pansament gastric, au proprietăţi de regenerare a celulelor lezate de epitelizare a ulceraţiilor gastrointestinale, proprietăţi antiinflamatorii şi antibacteriene.
Abonați-vă la:
Postare comentarii (Atom)
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu